O replică realizată de arheologii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva a fost amplasată joi, 23 iunie 2016, în spațiul de la intrarea în Palatul Magna Curia, pentru a putea fi fotografiată de vizitatori, în locul matriței de bronz de la Sarmizegetusa Regia. Fotografierea matriței originale este interzisă, din motive de securitate, susțin reprezentanții MCDR.
„Măsurile de securitate din cadrul expoziției tematice “Matrița de bronz de la Sarmizegetusa” nu permit asemenea activități. Replica parțială a matriței din bronz de la Sarmizegetusa Regia a fost realizată în primăvara anului 2015, cu ocazia organizării expoziției tematice menționate. Pentru a nu lăsa loc de confuzii cu originalul, replica, realizată de Marius Barbu, arheolog în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, în colaborare cu Paul Cheptea, conferențiar universitar doctor la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, a fost confecționată de asemenea din bronz și are o formă de prismă patrulateră, redând pe laturile ei patru dintre cele opt fețe ale artefactului antic. Cu ajutorul acestei replici s-au putut experimenta diferite tehnici de lucru, care să redea o imagine cât mai apropiată de ceea ce se putea realiza cu ajutorul obiectului antic”, a informat conducerea muzeului din Deva.
Matriţa meşterului orfevrier, veche de două milenii, potrivit arheologilor, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. „Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce mă însoţeau, am simţit că a venit vremea să înţeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe langă o carte citită şi pe lângă un pom sădit am mai făcut şi altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu mă răsplătea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de ani bătuţi pe muchie în care Sarmizegetusa mi-a ocupat întreg sufletul, mi-a mâncat sănătatea, mi-a fermecat mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de preţ, într-o viaţă întreagă”, relata Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO şi omul care a participat la descoperirea din Sarmizegetusa Regia.
Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Scenele de luptă între animale, reale şi fabuloase, au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Alături de grifoni, bestiarul real reprezentat pe piesă este bogat şi divers. Sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită.
Spațiul expozițional în care se află matrița dacică poate fi vizitat, însă, la fel ca și în cazul altor tezaure prețioase expuse la muzeu, turiștii nu au voie să facă fotografii. De asemenea, accesul cu telefonul mobil este interzis în încăperea în care se află artefactele.
