Ioan Trufaș, unul dintre cei care au participat la descoperirea matriței antice din Sarmizegetusa Regia, a fost audiat la Tribunalul Hunedoara.
Magistrații Tribunalului Hunedoara l-au audiat, marți, pe Ioan Trufaș, unul dintre membrii grupului care a participat la descoperirea matriței antice din Sarmizegetusa Regia.
„În dimineaţa de 23 iunie 2013, am mers la Sarmizegetusa Regia, împreună cu administratorul sitului şi cu alte şase persoane. Am vizitat situl, iar apoi am mers spre locul unde căzuse un copac, pentru a ajuta la degajarea acestuia.
Ajunşi în zona unde a căzut copacul, am observat că la baza acestuia se făcuse o groapă, în urma prăbuşirii lui şi a ridicării rădăcinilor. În pământul dintre rădăcini eu am observat ceva verde, un obiect cu formă dreptunghiulară. Atunci l-am strigat pe Vladimir Brilinsky, pentru a-i arăta ce văzusem. A luat un băţ cu care a dat la o parte pământul din jurul piesei şi a extras-o de acolo. Ne-am făcut fotografii şi filmuleţe cu ea, apoi a fost pusă într-un rucsac şi ne-am îndreptat cu toţii spre ieşirea din Sarmizegetusa Regia”, a declarat Ioan Trufaş.
Matriţa antică a fost adusă într-o casă din Costeşti, în timp ce locul descoperirii a fost acoperit cu crengi, şi a fost pus sub paza firmei din Sarmizegetusa Regia, a completat acesta. Anul trecut, o tânără din Arad a solicitat în instanţă despăgubiri pentru participarea la descoperire, după ce iniţial Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a respins cererea ei.
Audierile cu privire la modul în care a avut loc descoperirea artefactului din Sarmizegetusa Regia vor continua la tribunal.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost scoasă la iveală în vara anului 2013, de la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase. Dintre acestea din urmă se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Artefactul este expus la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
