0.8 C
Deva
luni, noiembrie 11, 2024

Piatra Roşie, cetatea misterioasă a dacilor. Povestea fortăreţei de pe stâncă, ridicată pentru apărarea Sarmizegetusei

Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi.

Puţine indicatoare turistice marchează calea spre cetatea dacică Piatra Roşie. Călătorii ajung cel mai uşor la fortăreaţa dacică pornind din oraşul Călan, pe un drum judeţean asfaltat ce traversează satul Boşorod şi apoi intră pe Valea Luncanilor. Din satul Luncani, drumul se transformă într-un drumeag de pământ ce însoţeşte cursul unui pârâu. De o parte şi de cealaltă, munţii şi pădurea umbresc calea. Câţiva kilometri mai departe, casele Luncaniului din vale sunt lăsate în urmă, iar turiştii trec graniţa Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina.
Urmează o altă bucată de drum acoperit de asfalt, construit în mijlocul pustietăţii până în apropierea unei păstrăvării şi a unei vile imense, apoi pavajul modern se termină brusc şi sălbăticia înconjoară din nou drumul. Într-un luminiş, o săgeată din lemn, pe care stă scris numele cetăţii, le indică turiştilor intrarea pe ultimii kilometri ai traseului spre Piatra Roşie.
Din dreptul ei, un drum forestier greu de străbătut cu maşina, acoperit cu zgură, coteşte la stânga, apoi se încovoaie în jurul unui deal şi se opreşte în final în faţa unei livezi. De aici, o altă săgeată le arată călătorilor poteca spre vechea aşezare. Cărarea de câteva sute de metri urcă în jurul stâncii împădurite pe care în urmă cu două mii de ani a fost ridicată cetatea dacică.

Aşezarea din calea Sarmizegetusei
Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia.
După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Piatra Roşie a fost mai puţin cercetată de arheologi faţă de celelalte cinci aşezări dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Băniţa, Căpâlna) incluse, alături de ea, în patrimoniul UNESCO.
Cele mai ample săpături arheologice au avut loc timp de două luni şi jumătate în anul 1949. Potrivit istoricilor, Cetatea Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. A fost intens locuită în antichitate, iar pentru o scurtă perioadă în Evul Mediu, ruinele ei au mai oferit adăpost unor localnici. Însă în aproape întreaga perioadă de la distrugerea ei şi până în prezent, Piatra Roşie a rămas izolată, la adăpostul naturii.

Cetatea pustie
Ruinele monumentului aflat în patrimoniul UNESCO sunt pustii. Printre zidurile antice, oamenii au făcut focuri şi au aruncat resturi menajere, însă cum puţini ajung la vechea aşezare distrugerile cauzate de vizitatori nu sunt mari. Natura stăpâneşte cetatea de pe stâncă, ale căror ziduri fie au fost ascunse sub o pătură groasă de vegetaţie şi pământ, fie au fost mutate de aluviuni şi de rădăcinile fagilor îmbărâniţi peste ele. Un drum pavat, vechi de două milenii, s-a păstrat într-o formă excepţională pentru timpul scurs de la construirea lui. În cetatea dacică turiştii mai pot găsi urmele unor ziduri de apărare, rămăşiţele unui altar şi o privelişte impresionantă a ţinutului supravegheat în trecut, de la înălţimea ei.

Comorile din Piatra Roşie
O descoperire importantă a fost făcută în 1949, de echipa de arheologi condusă de Constantin Daicoviciu, care a cercetat cetatea dacică Piara Roşie. Săpăturile au scos la iveală o mască feminină de bronz, atribuită zeiţei Bendis, (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor, dar şi un scut dacic, de paradă. În acelaşi loc, în anul 2002, braconierii au descoperit mai multe scuturi antice din fier forjat, de provenienţă romană. Două dintre ele au fost recuperate de anchetatori după ce fuseseră traficate pe piaţa neagră a antichităţilor. Discurile, frumos ornamentate cu motive din lumea animalelor (bour, grifon, păsări de apă), ar fi fost folosite la procesiuni, potrivit unor istorici. Piesele erau prevăzute cu 12 orificii, prin care erau fixate de un suport cu ajutorul unor ţinte ornamentale frumos decorate. Toate aceste comori au stârnit dezbateri aprinse în mediul academic, privind originea şi simbolistica lor.

Știri Similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/