Lacul Cinciş este o zonă de agrement cum puţine sunt în Transilvania, cu 200 de hectare de luciu de apă. Raiul pescarilor şi al orăşenilor dornici de plajă, de linişte şi de scăldătoare este însă golit peste măsură de mult în fiecare an, de trei ani încoace. Fenomenul nu este întâmplător. În spatele lui balta „băieţilor deştepţi” are peşte
Apele lacului Cinciş au scăzut la cote alarmante. De jur-împrejurul barajului, pe o fâşie lată de trei-patru metri, malul e ca o buză crăpată de sete. Pontoanele au rămas demult pe uscat. În „coada” lacului biserica scufundată a ieşit cu totul la suprafaţă. Turismul şi pescuitul sportiv vor fi compromise şi anul acesta. Ca şi anul trecut. Ca şi în toţi anii de după momentul în care a fost construită microhidrocentrala din aval de baraj. O afacere bănoasă la care este branşat şi şeful barajului, plătit de SGA Hunedoara, dar angajat şi pe statul de plată al energeticienilor privaţi. Iar autorităţile statului se fac că plouă.
Localnicii spun că manevra turbionează venituri pentru microhidrocentrala construită pe Cerna, la nici o sută de metri în aval de vana de golire a barajului.
Statul dă numai la hâţă
„Anul trecut au invocat că trebuie să schimbe ceva la o vană de golire. Am făcut sesizări la Ministerul Mediului, la Apele Române, la Ministerul Turismului şi la Prefectură fără nici un rezultat. Au golit barajul exact în perioada de prohibiţie la pescuit şi toate icrele s-au împuţit pe mal. Acum se întâmplă la fel. Suntem aproximativ 10.000 de pescari şi totuşi vocea noastră nu a fost auzită”, spune Iosif Benko, preşedintele Asociaţiei Pescarilor Sportivi Hunedoara. Acum vor să pornească iar cu jalba-n proţap. E an electoral şi poate vor avea mai mult noroc.
[wzslider autoplay=”true” exclude=”20346,20347,20355″]
Peste câteva săptămâni peştii vor trage la mal, în apele mici, să depună icrele. În „coda” lacului zeci de pescari profită de ultimele zile la fir întins. Spun bancuri deochiate şi înjură cu Băsescu şi Ponta. Ecoul se sparge de celălalt mal amestecat şi confuz. „Băs-onta”. „Tot un drac… îs toţi la fel. Nici în august nu era mai puţină apă ca acum în baraj. Zic că îl golesc să nu vină viitura. De unde să vină că zăpadă n-o fost… Bagă apă în centrala aia electrică să învârtă ei bani”, zice pescarul care pare că e responsabil cu voia-bună şi ceilalţi se grăbesc să-i dea dreptate.
Turismul se duce pe copcă, biserica scufundată e iar la lumină
Pensiunile de pe lac sunt cu lacătu-n poartă. Sezonul începe în luna mai dacă o să rămână destulă apă în baraj. Cât să nu pută iar a hoit şi a icre împuţite. Pe măsură ce te apropii de Casa Albă îţi sar în ochi tot mai dese anunţuri cu „DE VÂNZARE”. De sub pontoane apa s-a evaporat şi pământu-i crăpat ca un mozaic aranjat cu bascula. „Avem câteva luni de sezon turistic pe an. Nu am cerut decât să ne lase şi pe noi să trăim ca afacere. Pot da apă la hidrocentrală din septembrie până în februarie-martie. Dar să lase barajul la nivel pe timp de vară. Vin turişti din toate judeţele vecine şi pleacă a doua zi din cauza lacului gol”, spune Leandru Dragotă, patronul unui camping îngrijit dar pustiu.
Mai în amonte de el, spre izvoarele Cernei, biserica ascunsă de ape a ieşit în întregime la suprafaţă. Pe fundul lacului o limbă de apă se scurge domol prin albia lată dintre dealuri. Din altar biserica e ca un ţăran bătrân cu creştetul descoperit. Mesteceni crescuţi lângă turlă şi cerul senin îşi oferă lumina, iar biserica e mai pregătită ca oricare alta să primească energii neştiute. Fără curent de la microhidrocentrala privată…
Cum se ia legal o şpagă
La paza barajului e apă destulă. Un angajat de la SGA Hunedoara îşi spală cu furtunul maşina. Sergiu Ovidiu Costea e şeful barajului. El e cel care închide şi deschide vana de scurgere, plătit pentru asta de Apele Române. Dar, începând cu data de 31 august 2011, Costea e angajat şi la Uzinsider General Contractor SA, plătit ca inginer să producă curent cu apa furnizată de acelaşi Costea salariat la stat, la SGA Hunedoara. Ar părea că se află în conflict de interese şi că băieţii deştepţi din energie au găsit un truc să legalizeze şpaga. Sergiu Costea nu a vrut să comenteze subiectul şi ar prefera să răspundă la toate întrebările doar de faţă cu şefii săi de la Deva, dacă ei i-o vor cere. Deocamdată n-o să i-o ceară. „Deoarece o parte din informaţiile cerute nu sunt de competenţa SGA Hunedoara, cererea (făcută de Ziarul Hunedoreanului) a fost trimisă la ABA Mureş în vederea analizării ei şi formulării unui răspuns”, ne anunţă în scris conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Hunedoara.
