Primarul Petru Mărginean îi vămuieşte la sânge pe deveni, însă banii colectaţi sunt vânturaţi în achiziţii publice dubioase, cumpărături bugetare făcute la supra-preţ sau contracte cu dedicaţie pentru firme abonate la contracte cu primăria. Peste 140 de deveni au semnat petiţia „Vrem scăderea taxelor locale în Deva”, un demers public ce îşi propune să-i scoată din amorţeală pe devenii obligaţi de administraţia „Petru Mărginean” să plătească biruri la maximum.
Primarul Petru Mărginean, prin „maşina de vot” a consilierilor, a mărit impozitele la limita maximă admisă de lege. Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean, sare în apărarea colegului său de la Deva susţinând că primăriile se descurcă greu fiindcă au primit bani puţini de la Guvern. Nu e prima dată când politicienii ne aburesc cu mesaje de austeritate, din care deducem că e necesar un efort financiar din partea fiecărui cetăţean pentru că bugetul public e sărac. Dar în toată sărăcia trâmbiţată, mereu e loc de achiziţii publice la supra-preţ.
Bani prădaţi pe luminiţe inexistente şi pe „ţâţele lui Petre”
În epoca Petru Mărginean, municipalitatea a cumpărat cu banii devenilor la preţuri mult mai mari, comparativ cu alte primării. Cel mai recent exemplu de achiziţie la supra preţ este cel privind decoraţiunile de sărbători, închiriate la preţuri mai mari decât dacă ar fi fost să le cumpere la bucată şi definitiv. Apoi, Primăria Deva a cumpărat 300 de limitatoare supranumite de deveni „Ţâţele lui Petre”, la sfârşitul anului 2014, cu 70.000 lei (233 lei bucata). Scumpe, în condiţiile în care pe piaţă se găsesc astfel de limitatoare şi la preţul de 30 lei bucata. După nici trei luni, primarul a mai luat încă 500 de „ţâţe” cu 120.000 de lei (240 lei bucata). Mai multe bucăţi cu un preţul umflat, deşi orice comerciant oferă un discount de volum, adică scade preţul dacă creşte cantitatea cumpărată. Sunt doar două exemple de achiziţii aberante marca „Petru Mărginean”.
Locuri de joacă mai scumpe de patru ori la Deva
Locurile de joacă sunt o altă afacere păguboasă pentru deveni. Au costat enorm în comparaţie cu alte investiţii similare din alte oraşe. Ba mai mult, ele au mai provocat şi alte cheltuieli cu dedicaţie. Lucrările de reabilitare a locurilor de joacă de pe Calea Zarandului şi în Gojdu, lângă şcoala Andrei Şaguna, au fost atribuite în ianuarie 2015 la două firme pentru suma totală de 863.900 lei (fără TVA). Primul contract (3053 / 26.01.2015, cu valoarea de 418.900 lei) a fost câştigat de SC LAVITEX PROD S.R.L Breaza, iar cel de al doilea (3055 / 26.01.2015 de 445.000 lei) l-a luat SC PLATEROM S.R.L Satu Mare. Valoarea lucrărilor făcute în Deva este de cel puţin patru ori mai mare, comparativ cu altele similare făcute – culmea!!! – de aceeaşi firmă, dar în alt oraş.
Cumpărături la supra preţ, afaceri cu dedicaţie
În portofoliul firmei Livitex există 14 lucrări de amenajare şi reabilitare a locurilor de joacă din Ploieşti. Acolo, cele mai scumpe sar cu puţin peste o sută de mii de lei. Mobilierul urban, echipamentele de joacă, gardul ce împrejmuieşte ansamblul, covorul sintetic, toate sunt la fel cu cele din Deva, doar preţul este diferit. La Deva locul de joacă a costat peste patru sute de mii de lei. Din evoluţia afacerii deducem că stăpânilor Devei le-a priit colaborarea pentru că firma din Breaza a mai primit şi alte lucrări, după câştigarea licitaţiei la locul de joacă de pe Calea Zarandului. În luna martie 2015, Primăria Deva a cumpărat prin achiziţie directă („cu dedicaţie”, fără să mai intre în proceduri de testat piaţa) de la aceeaşi firmă Livitex trei sute de coşuri de gunoi din lemn cu scrumieră. Fiecare coş a costat 360 lei. La o scurtă căutare pe net am găsit că există coşuri asemănătoare la 250 lei bucata, preţ cu amănuntul, negociabil dacă cumperi mai multe. De asemenea, mai notăm că în martie 2014, Primăria Deva a cumpărat prin cerere de ofertă o scenă mobilă de la aceeaşi firmă contra sumei de 98.000 lei.
Aceasta nu sunt singurele cumpărături la preţuri piperate pe care le-a făcut administraţia „Petru Mărginean”, cea care a mărit impozitele ca să aibă bani de cheltuială pe final de mandat. Aproape orice cumpărătură făcută de Primărie e la pragul de sus al spartului de bani publici, dar la acest subiect vom mai reveni.
„Vrem scăderea impozitelor în Deva”
Pe bună dreptate, devenii au semnat petiţia prin care cer să fie scăzute impozitele la Deva. „Consider că impozitele şi taxele stabilite nu ţin cont de realităţile economice şi sociale din oraşul Deva şi localităţile aparţinătoare, astfel încât prin cotele de impozitare mărite sau maxime stabilite prin Hotărâre în mod nejustificat, Primăria Deva a ridicat la maximum valoarea unor impozite şi măriri de taxe locale în dezavantajul contribuabilului. Primăria Deva nu a realizat nici un studiu de impact asupra veniturilor nete ale contribuabililor, optând doar pentru aplicarea cotelor mărite sau maximale, exclusiv în mod birocratic, cu singurul scop de a maximiza veniturile bugetului local. În cazul clădirilor rezidenţiale valoarea impozabilă a crescut ca urmare a valorilor pe mp conform dispoziţiilor art. 457 Cod Fiscal. Codul Fiscal a mai introdus un nou impozit, dispoziţiile art. 458 – impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 – 1,3% din valoarea acesteia. Contrar intenţiilor declarate de sprijinire a întreprinzătorilor, administraţia locală a aplicat o cotă de 1,3% cota maximă prevăzuta în Codul Fiscal. De asemenea, în cazul persoanelor juridice ce deţin clădiri rezidenţiale care potrivit Codului Fiscal au avut ca şi cotă de majorare între 0,08% şi 0,2%, administraţia locală a stabilit cota maximă de 0,2%. Referitor la impozitul pe terenuri, Primăria oraşului Deva va obţine din acest an venituri suplimentare prin impozitarea terenurilor aflate sub construcţii, astfel făcându-se o dublă impozitare atât pentru clădire, cât şi pentru terenul care nu mai este uzitabil. Consider că majorarea taxelor şi impozitelor locale instituite prin Hotărârea de Consiliu Local duce la împovărarea fiscală a micilor întreprinzători, cu efecte devastatoare asupra activităţilor acestora”, se arată în petiţia pe care o semnaseră peste 140 de persoane până ieri spre seară.
