Parlamentarii europeni au finalizat pachetul de legi privind achiziţiile publice, un proiect aflat de peste trei ani în dezbaterea comunităţii europene. Toate ţările Uniunii au la dispoziţie 24 de luni să îşi armonizeze legislaţia cu actele normative de curând adoptate
Corupţia şi lipsa de transparenţă privind felul în care sunt cheltuiţi banii publici nu sunt metehne tipic româneşti, se întâmplă şi la case mai mari din Uniunea Europeană, chiar dacă nu la amploarea de la noi. Parlamentarii europeni au căzut de acord, săptămâna trecută, asupra pachetului legislativ care va guverna asupra achiziţiilor publice în toată comunitatea europeană şi licitaţiile, concesiunile şi parteneriatul public-privat vor funcţiona după alte reguli în viitorul apropiat. Iuliu Winkler, parlamentar european UDMR, a prezentat, ieri, la Deva câteva dintre cel mai semnificative modificări adoptate de curând la Strasbourg.
Dictatura celui mai mic preţ dispare
Poate cea mai importantă modificare adusă legislaţiei este că în noile reglementări dispare „dictatura celui mai mic preţ” în favoarea ofertelor cu raport calitate-preţ, oferte la care garanţia ar putea fi cheia alegerii corecte. Spre exemplu: între asfaltarea unui drum la preţul cel mai mic cu garanţie de şase luni (cam cum se fac achiziţiile acum) şi o ofertă cu preţ mai mare dar cu o garanţie pentru drum de cinci ani, ar fi de preferat ultima variantă.
Parteneriatul public-privat este inoperant în România la această dată din cauza faptului că legea a fost minge de ping-pong între parlament şi preşedinţie, adoptată într-un final fără să apară şi normele metodologice de aplicare. O reglementare în acest domeniu ar fi de dorit să se facă, susţine Iuliu Winkler, plecând de la legea care va funcţiona în întreaga comunitate europeană. „Ca să avem un termen de comparaţie despre câţi bani vorbim, gândiţi-vă că discutăm despre o sumă care este de 18 ori mai mare ca bugetul Uniunii Europene, aceasta este valoarea achiziţiilor publice din toate ţările comunităţii europene”, a spus parlamentarul european.
Licitaţie de tip unic în Europa
Legislaţia europeană va reduce substanţial birocraţia în sensul că va exista un document european unic de licitaţie, licitatorului i se vor accepta o serie de declaraţii pe proprie răspundere, urmând ca să prezinte actele după a câştigat licitaţia (dacă este cazul). Măsura e bună pentru o piaţă civilizată, dar poate da apă la moară „contestatarilor de vocaţie” de la noi, a celor care încearcă prin toate mijloacele să împiedice o achiziţie publică din interes politic – ca să întârzie o lucrare, sau economic – să obţină un şperţ, o subantepriză de la firma câştigătoare. Pentru astfel de manevre legislaţia europeană nu are soluţii, probabil, şi pentru faptul că nu se practică frecvent în occident.
Avantaje pentru firmele mici
Legislaţia mai taie din câştigul marilor companii care „au intrare” la banul public şi la investiţiile de anvergură, iar după ce obţin finanţarea îşi trag un comision şi pleacă, lăsând firmele mici să execute lucrarea. Prin noile reglementări, autorităţile publice vor avea o mai mare putere de decizie în a selecta firme mici şi mijlocii de pe plan local. De asemenea, vor fi susţinute soluţiile inovatoare şi utilităţile publice nu vor mai fi supuse procesului de privatizare forţată.
