Controalele făcute anul trecut de inspectorii Curţii de Conturi au scos la iveală abateri financiar-contabile de peste 100 de milioane de lei la primăriile şi societăţile cu capital de stat din judeţul Hunedoara. Cele mai mari prejudicii au fost descoperite la primăriile conduse de Tiberiu Iacob Ridzi (Petroşani), Gheorghe Ile (Vulcan) şi Ovidiu Bălan (Orăştie)
Raportul Curţii de conturi, publicat la sfârşitul săptămânii trecute, arată că primarii hunedoreni continuă să spargă bani publici pentru acordarea unor sporuri fanteziste, chiar dacă ani la rând inspectorii de conturi le-au atras atenţia că astfel de cheltuieli sunt nelegale. Primarilor „li se rupe” fiindcă ei ştiu că periodic guvernanţii (în goana lor după voturi) dau câte o amnistie fiscală şi îi scot din datorii.
Bani cheltuiţi fără acoperire legală la Orăştie
Primarul Ovidiu Bălan, de la Orăştie, este acuzat că a produs un prejudiciu bugetului local prin plata nelegală a unor sporuri de dispozitiv de 25 la sută în valoare totală de 1.416.000 lei, la care se adaugă şi niscaiva recompense „de fidelitate” în valoare de 732.000 lei.
De asemenea, lui Bălan i se impută faptul că nu a virat la bugetul statului fondurile pentru neangajarea persoanelor cu handicap, ceea ce a provocat o „gaură” la bugetul Orăştiei în sumă de 104.000 lei.
Mai grav, inspectorii de conturi scriu că primarul Ovidiu Bălan a angajat cheltuieli fără bază legală în valoare de 95.000 lei, plus că a plătit echivalentul a cât câştigă un medic debutant în jumătate de an pentru activităţi care nu au nicio legătură cu primăria pe care o păstoreşte. La Primăria Orăştie veniturile bugetului local au fost calculate incorect, producând un prejudiciu estimat de 259.000 lei.
Curtea de conturi mai arată că primarul Ovidiu Bălan s-a sustras de la misiunile de audit extern ce se fac în mod obligatoriu o dată la trei ani. Altfel spus, primarul din Orăştie nu a lăsat finanţişti din afară să-şi bage nasul în afacerile lui de la primărie.
Salarii umflate „din pix”, plăţi făcute aiurea
Primarului Tiberiu Iacob Ridzi i se impută că ar fi arendat o păşune pentru o perioadă de trei ani, după care a „uitat” să mai încaseze taxa pe teren, producând astfel un prejudiciu la bugetul local în sumă de 80.000 lei. Apoi, primarul municipiului Petroşani a plătit angajaţilor din subordine salarii umflate nelegal prin includerea indemnizaţiei de dispozitiv drept sumă compensatorie, înregistrând un prejudiciu de 1.897.000 lei. Şi tot în categoria drepturilor salariale ajustate „din pix”, şefii Primăriei Petroşani au stabilit eronat salariul administratorului public prin adăugarea indemnizaţiei de vechime la salariul de baza, stabilit ca limita maximă la indemnizaţia primarului, realizând o „gaură” la bugetul local estimată la 67.000 lei. O altă afacere dubioasă identificată la Primăria Petroşani este legată de achiziţionarea unor tichete de călătorie pentru Direcţia de Asistenţă Socială, tichete plătite, dar neinventariate nicăieri. „Gaura” la buget ar fi de 17.000 lei.
Inspectorii de conturi au stabilit un minus de 6.910.000 lei, din care aproape cinci milioane de lei este prejudiciu ce are legătură cu salariile dascălilor, o poveste tranşată în parlament
printr-o amnistie fiscală.
Gheorghe Ile haiduceşte de la săraci
Primăria Vulcan „a derulat în mod ilegal proceduri de executare silită” în vederea recuperării datoriilor acumulate de chiriaşii şi concesionarii bunurilor publice, păgubindu-i cu o sumă estimată la 214.000 lei. La fel ca la Petroşani, inspectorii de conturi îi pun primarului Gheorghe Ile în cârcă un prejudiciu de peste trei milioane de lei, deşi aleşii neamului au hotărât în Parlamentul României să şteargă cu buretele electoral peste sumele ce urmau a fi imputate.
Emil Rîşteiu a fost galant pe banii primăriei
Primarul oraşului Simeria a făcut învârteli cu banii publicii, risipindu-i în paranghelii, mici atenţii şi deplasări nepotrivite. Inspectorii de conturi au stabilit că Rîşteiu a făcut plăţi nelegale în ajutoare băneşti cu ocazia zilei de 8 Martie în valoare de 11.000 lei, la care se mai adaugă cheltuieli nelegale de protocol de 34.000 lei, plus alte cinci mii de lei, bani „sparţi” în activităţi ce nu au nicio legătură cu primăria. Emil Rîşteiu a cheltuit pe deplasări aiurea cam cât câştigă un profesor titular în doi ani de muncă. Şi pentru că deplasările nu le-a făcut cu pasul, la prejudiciul estimat se mai adaugă 19.000 de lei, bani cheltuiţi nelegal pentru consumul de carburanţi.
Lucrări plătite, dar neexecutate la judeţ
Consiliul Judeţean Hunedoara a intrat în vizorul Curţii de Conturi prin plata nejustificată a sumei de 281.613 lei. Prejudiciul constă în decontarea unor lucrări suplimentare neexecutate, pentru care au fost estimate penalităţi de 75.880 lei. Preşedintele Mircea Ioan Moloţ mai are de dat explicaţii pentru că nu a procedat la stabilirea şi virarea în contul Inspectoratului de Stat în Construcţii a sumei estimate la 37.538 lei reprezentând cota de 0,7% din valoarea lucrărilor executate şi achitate, pentru care au fost estimate penalităţi de 23.886 lei.
Dezordinea camuflează învârteala din visterie
În contabilitatea comunei Mărtineşti e vraişte. Inspectorii de conturi susţin că reevaluarea patrimoniului (drumuri, uliţe, poduri, terenuri şi clădiri) s-a făcut anapoda, reieşind o diferenţă enormă de înregistrat în contabilitate, şi anume suma de 22.225.467 lei. Într-o situaţie asemănătoare se află şi primăria Sălaşu de Sus încă de pe vremea în care era condusă de actualul deputat PSD, Sorin Marica. Spre deosebire de Mărtineşti, la primăria lui Marica este vorba de păduri şi terenuri agricole în jurul cărora se învârt foarte mulţi bani.
Valoarea estimativă a terenurilor cu vegetaţie forestieră şi agricolă este de 21.305.348 lei. Fostul primar Sorin Marica este acuzat că nu a stabilit şi nici nu a încasat impozit pe unele terenuri, păgubind primăria cu 65.000 lei. Actualul deputat Sorin Marica are de dat socoteală şi pentru nereguli cu fonduri europene. Lui Marica i se impută „plata nelegală a unor drepturi salariale membrilor echipei de proiecte finanţate din fonduri comunitare”. Toate aceste „abateri” sunt enumerate pe scurt în raportul Curţii de conturi. Evident, ele trebuie aprofundate, fiind un punct de plecare pe urma banilor rătăciţi din visteria publică în conturi cu vicleşug. (Marcel Bot)