Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara (CJH) Sorin Vasilescu a declarat public că existau toate avizele şi aprobările pentru ridicarea adăposturilor încă din 28 noiembrie 2018. Coordonatorul Serviciului care administrează monumentul UNESCO a ţinut să precizeze că, oricum, adăpostul fereşte turiştii doar de ploaie, nu şi de trăsnet. Aşa o fi, dar dacă victimele aveau unde se adăposti de ploaie, nu erau nevoite să se refugieze „sub copacul cel mai mare” (cum le-ar fi imputat Vasilescu) şi scăpau de trăsnet
„Deci s-au făcut demersuri, s-au obţinut avize la vremea respectivă, puteam să le avem, dar doar pentru ploaie, nu pentru căderi de copaci, nu pentru – Doamne fereşte! – alte evenimente cum a fost cazul cu trăsnetul respectiv”, a declarat vicepreşedintele Sorin în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Hunedoara (CJH) ce s-a ţinut miercuri, 28 august 2019.
Vasilescu pasează culpa spre preşedintele Bobora
„Toţi ştiam din 28 noiembrie (2018) că sunt avizele necesare, aveam certificatul de urbanism, avea avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, astfel încât să poate să demareze investiţia. Inclusiv domnul Brilinsky ştia fiindcă era angajat SPAMI la vremea respectivă. Ce nu au făcut unii care ştiau, la vremea respectivă, care sunt procedurile birocratice care au împiedicat până acum să se rezolve adăposturile doar pentru ploaie nu pentru altceva nu mă întrebaţi pe mine. Nu sunt eu în măsură să fac această analiză pentru că nu sunt ordonator principal de credite şi nu am în subordine anumite direcţii care se ocupă direct de aceste probleme”, a declarat Vasilescu, sugerând că preşedintele Mircea Bobora e cel care nu a alocat fondurile la timp.
Viaţa are prioritate
Consilierul PNL Florian Toma a insistat pe faptul că CJH este responsabil de securitatea şi siguranţa vizitatorilor, astfel că birocraţia invocată nu-i o scuză care să acopere deficienţele care au dus la tragedia de la Sarmizegetusa Regia. „Când vorbim de viaţa unor oameni nu politizăm. Întâmplarea face că sunt contemporan cu domnul Brilinsky din perioada în care aduna deşeurile din sit şi le depunea în faţa Prefecturii, în saci de plastic, şi am ajuns şi perioada în care a ajuns să se lupte cu autorităţile şi cu administraţiile publice pentru protejarea vieţii şi integrităţii vizitatorilor acestui sit arheologic. Aţi folosit (Sorin Vasilescu, n.red.) pe toată perioada dialogului sintagma de „construcţie”. Discutăm despre o construcţie PROVIZORIE şi ceea ce era acolo chiar construcţie provizorie a fost, pentru că erau nişte piloni-ţăruşi acoperiţi care adăposteau persoane”, a spus Toma.
Fuga de responsabilitate, cel mai bun paratrăsnet
Vasilescu susţine că nu există soluţii pentru a proteja vizitatorii de fulger şi căderi de copaci. „Aceste adăposturi nu au cum să ferească nici turiştii, nici angajaţii, nici angajaţii firmei de pază de căderi de copaci sau de trăsnete. Nu există posibilitatea să facem într-un sit arheologic un adăpost cu paratrăsnet”, spune vicepreşedintele CJH, care a explicat că pentru montarea unor stâlpi care să protejeze situl de trăsnete sunt necesare gropi – interzise în monumentul UNESCO. Consilierul PNL Florin Mârza spune că cea mai performantă firmă care montează paratrăsnete are cartierul general la Deva. „Există dispozitive moderne foarte uşor de amplasat care nu au nevoie decât de o simplă legătură la pământ şi care preiau şi au umbrelă suficient de mare încât să acopere zona vizitată”, a spus Mârza în timp ce şefii CJH luau notiţe, semn că nu i-au interesat prea serios niciodată până acum aceste „detalii”.
