În ciuda milioanelor de euro pompate în proiectele de dezvoltare a turismului din cele trei staţiuni montane ale Văii Jiului – Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja – majoritatea cabanierilor nu a înţeles că trebuie să intre în legalitate. Economia subterană este în floare şi nimeni nu pare să tulbure activitatea celor care practică turismul la negru.
Sute de cabane şi doar câteva care şi-au recunoscut, deschis şi legal. Activitatea turistică. În Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja turismul la negru înfloreşte cu fiecare euro plătit pe proiectele de dezvoltare a turismului. Autorităţile locale cunosc fenomenul, dar susţin că sunt legate de mâini şi de picioare, fără o lege care să le dea voie să acţioneze, altfel decât prin discuţii de conştientizare a cabanierilor. Iar reprezentanţii Ministerului Turismului au fost văzuţi prin zonă ultima dată în urmă cu multe luni. Oricum, nici un fir de păr nu s-a mişcat de pe capul celor care îşi promovează în ilegalitate activitatea turistică pe site-urile de profil. În Staţiunea Parâng, acolo unde se implementează un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, sunt 140 de cabane. Fix 10 au declarată activitatea de turism, chiar dacă, în realitate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt pline de turişti. Proprietarii lor susţin, însă, că deţin cabana strict pentru folosul propriu. Şi chiar dacă nu e aşa, autorităţile locale spun că nu pot interveni. „Primăria nu are competenţe să îi controleze sau să-i constrângă să intre în legalitate Ministerul Turismului are atribuţii de control pe această latură, iar pe linia de evaziune fiscală Poliţia economică”, a declarat Nicu Taşcă, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Petroşani. Pe lângă dările către stat, dacă şi-ar declara activitatea cabanierii ar mai avea de achitat două taxe modice la bugetul local, respectiv taxa pentru salvamont şi taxa hotelieră.
În Straja, documentaţii făcute de municipalitate
În Pasul Vâlcan situaţia este similară. Primarul Gheorghe Ile a declarat că din 52 de cabane şi pensiuni, doar 2 şi-au declarat activitatea reală. „Am stat de vorbă cu ei în nenumărate rânduri, dar noi nu putem să luăm măsuri. O să-i dăm pe mâna Fiscului”, a mai spus Gheorghe Ile. În Straja lucrurile stau cel mai bune, dar sunt departe de normalitate. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriţă, spune că sunt aproximativ 315 cabane, iar 70 la sută dintre acestea şi-au declarat activitatea de turism, respectiv sunt clasificate. Dar asta pentru că reprezentanţii municipalităţii le-au întocmit actele necesare clasificării. De precizat că, la fel ca în Parâng, şi în Straja se derulează un proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, în valoare de 45 de milioane de euro.
Legi sunt. Le aplică cineva?!
Dar turismul la negru continuă să ridice marţi probleme, atât administraţiilor locale, dar mai ales celor care au ales să practice turismul în legalitate. „Turismul la negru ne afectează foarte mult, mai ales în sezon, când e aflux mare de turişti. Eu, care plătesc taxe la bugetul de stat şi al cel local vin cu nişte preţuri sub care nu pot să cobor, pentru că aş fi pe pierdere, iar cel care practică turismul la negru poate veni cu preţuri acre spulberă orice concurenţă. Şi eu stau cu camerele goale şi mă uit la vecinul care are cabana plină şi nici nu plăteşte niciun leu la stat. Mă întreb de ce nimeni nu ia măsuri, pentru că e un fenomen aproape generalizat şi nu de ieri– de azi”, spune un om de afaceri care deţine o pensiune în Parâng.
De precizat că legi ar fi, suficiente, dar trebuie doar aplicate cu maximă seriozitate de organele competente ale statului. Şi asta pentru că activitatea de „turism la negru” implică o serie de aspecte de natură contravenţională, ori chiar penală, cum ar evaziunea fiscală. Dar, cum până acum nu am auzit de vreun cabanier condamnat pentru această activitate ilegală, economia subterană din acest domeniu de activitate se poate dezvolta liniştită în continuare.
