Zeci de locuitori au protestat, vineri, la Mihăileni pe motiv că lucrările la o balastieră de pe Crişul Alb le seacă fântânile. Oamenii sunt nemulţumiţi că balastul nici măcar nu este folosit la baraj şi că statul îşi bate joc de ei de 25 de ani încoace
„Suntem ţinuţi de 25 de ani în stres. Casa promisă nu este făcută, pe teren am primit bani în bătaie de joc şi nu am mai putut construi nimic. Pe terenul de la Brad nu avem act de proprietate. Şi atunci, noi ce facem? A trecut viaţa pe lângă noi şi nu am mai făcut nimic. Dacă nu ne dă actele pe teren, să nu mai excaveze aici şi să plece”, spunea una dintre femeile care au protestat la Mihăileni.
Lucruri făcute pe jumătate
Sătenii sunt supăraţi şi pe felul în care au fost despăgubiţi pentru terenurile expropriate în vederea construirii lacului de acumulare de la Mihăileni. „Nemulţumirea majoră a cetăţenilor ţine de domeniul social. În primul rând este vorba de banii primiţi pentru expropriere în anul 1987. În al doilea rând, oamenii nu au titluri de proprietate pe casele construite în municipiul Brad. În al treilea rând, balastul care este exploatat nu este folosit la construirea barajului, ci este comercializat de Administraţia Bazinală Apele Române”, a declarat primarul comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş.
La protest s-au deplasat reprezentanţi de la Apele Române şi de la Prefectura Hunedoara, care au promis să le dea un răspuns în cursul acestei săptămâni.
Stavilă în calea viiturilor
Barajul de la Mihăileni va lăsa sub apă 64 de case, căminul cultural şi magazinul sătesc. Oamenii care au fost expropriaţi în anul 1987 ar fi urmat să fie strămutaţi în Brad, dar acolo mai trebuie ridicate 14 locuinţe. Primarul Traian Achim Mărcuş mai spune că ar mai fi de expropriat 13 proprietăţi şi 6 hectare de teren ce nu au fost cuprinse în decretul emis în anul 1987. Barajul ar urma să asigure alimentarea cu apă a municipiului Brad şi preluarea viiturilor de pe versanţi şi protejarea împotriva inundaţiilor. Lacul poate reţine peste zece milioane de metri cubi de apă şi se va întinde pe o suprafaţă de 119 hectare.
