Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite, s-a interesat de Vladimir Brilinsky, în recenta sa vizită de la Deva. Cei doi se ştiau din mai 2017, când diplomatul american a vizitat Sarmizegetusa Regia. Klemm a rămas copleşit de frumuseţea monumentului UNESCO şi de ghidajul făcut de Nunu, căruia i-a trimis ulterior o scrisoare de mulţumire în care spune că România îi va aprecia eforturile. Ei bine, România PSD-istă l-a dat pe Brilinsky afară de la Regia, ca şi cum l-ar fi dat afară din propria lui viaţă…
Câţi pesedişti aflaţi vremelnic pe funcţii sus-puse în judeţul Hunedoara se pot lăuda, ca Vladimir Brilinsky, că revederea cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, a fost una prietenească, emoţionantă? Vă spunem noi: niciunul! Chiar dacă diplomatul american a mai fost oaspete în acest judeţ, niciun demnitar nu făcut ceva demn de ţinut minte. Probabil de aceea nici memoria colectivă nu-şi va mai aminti de ei după ce vor dispărea de la Putere.
The Sun Also Rises (Fiesta)
Un moment surpriză, în afara programului oficial al ambasadorului SUA l-a reprezentat reîntâlnirea cu Vladimir Brilinsky, administratorul demis al Sarmizegetusei Regia. A fost o întâlnire mai puţin protocolară, cald, ca între oameni care au ceva în comun. Cei doi se cunoscuseră la precedenta vizită a ambasadorului în capitala dacică, atunci când acesta a rămas profund impresionat de lucrurile aflate în preajma ruinelor de la Sarmizegetusa. Ca dovadă, în 15 mai 2017, la puţin timp după ce vizitase monumentul, Hans Klemm i-a scris lui Vladimir Brilinsky o scrisoare în care îi mulţumeşte sincer pentru ghidajul oferit la monument şi pentru eforturile sale de a păstra Sarmizegetusa Regia pentru generaţiile următoare. Crescut şi educat într-o cultură a democraţiei autentice, diplomatul american se arăta convins că „patria” îi va fi recunoscătoare lui Brilinsky.
To Have and Have Not (A avea și a nu avea)
„Vă rugăm să acceptaţi aprecierea mea pentru timpul pe care mi l-aţi acordat săptămâna trecută în a-mi arăta Sarmizegetusa. De-a lungul timpului văzusem imagini cu Sarmizegetusa, însă nimic nu se poate compara cu faptul de a fi acolo şi de a experimenta „pe viu”. Este un loc cu adevărat special, demn de conservare. Explicaţiile dvs. despre istoria site-ului au contat foarte mult la înţelegerea semnificaţiei sale. Eforturile dvs. de conservare au ajutat la păstrarea culturii şi istoriei bogate a României pentru generaţiile următoare. Cu siguranţă, ţara dvs. apreciază foarte mult contribuţiile dvs.”, îi scria Hans Klemm lui Nunu.
Ţara aceea de care vorbeşte ambasadorul e acum încălecată de demnitari care stau sub steag cu mâna pe inimă şi cu tot sufletul la buzunar. Pentru ei istoria se scrie numai în conturile bancare. Când vor descăleca, când patria îşi va recăpăta demnitatea, vorbele ambasadorului nu au cum să nu se confirme.
