O nouă expertiză a fost realizată matriței antice descoperite în vara anului 2013 la Sarmizegetusa Regia, după ce Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, a solicitat în instanță despăgubiri de 500.000 de lei, pentru că ar fi participat la găsirea artefactului.
La prima evaluare efectuată de experți, piesa din bronz scoasă la iveală la Sarmizegetusa Regia a fost estimată 560.000 de lei, însă tribunalul a încuviințat realizarea unei noi expertize. După ce Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României, propus pentru a o evalua, ar fi refuzat solicitarea, de noua expertiză s-a ocupat dr. Ghiorghe Papuc (74 de ani) un fost arheolog din Constanța. Acesta a evaluat piesa la 200.000 de lei, iar motivul este uluitor. El a ajuns la concluzia că se impune un astfel de preț pentru că „se pare că matrița de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia”. Unele dovezi prezentate de arheologi ]l contrazic.
Expertiza realizată de evaluatorul constănțean, specializat în istorie romană, începe cu câteva date generale despre artefact, prezentate de-a lungul timpului publicului larg: „Evaluarea se referă la Matrița descoperită la Sarmizegetusa Regia în urma unei furtuni din noaptea dintre 22 și 23 iunie 2013, când arbori au fost culcați la pământ, cu care ocazie a apărut matrița case se imprimase îm pământ pe 3 laturi dn cele 6. Locul descoperirii se afla la 50 de metri est de poarta de sud a fortificației. În zonă au apărut fragmente ceramice dacice, databile la spre sfârșitul sec. I și din prima jumătate a sec II d. Chr. Matrița este din bronz, având greutatea de 8,341 kg, forma este hexagonală, grosimea laturilor este cuprinsă între 4,84 li 5,05 cm, iar lungimea este cuprinsă între 8,77 cm și 9,35 cm. Pe piesă sunt reprezentate animale fabuloase, precum grifonul în mai multe variante, dar și animale de pradă, precum leul, tigrul, leopardul, ursul, dar apare și rinocerul, hipopotamul sau elefantul. Alături de acestea mai apar mistrețul, lupul, taurul, zimbrul, câinele, cerbul, calul, țapul, antilopa și iepurele”, scrie dr. Ghiorghe Papuc.
„Pe matriță sunt ilustrate motive ale artei cultural – artistice”
Arheologul susține apoi că matrița ar fi fost produsă și folosită în afara teritoriilor stăpânite de daci și după ce a fost adusă în Sarmizegetusa Regia, a fost îngropată, o afirmație aproape imposibil de dovedit. „Pe matrița de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice artei cultural artistice (!): pe de o parte lumea romană, dar și lumea nord-pontică și greco-scitică. În primul secol al erei creștine capitala dacică șii zona sa erau familiarizate cu stilul artistic mediteranean, pe care îl adapta propriului gust. Matrița este potrivită pentru a decora mai multe categorii de piese: podoabe, accesorii pentru armament, costume ceremoniale, piese de mobilier și chiar veselă. Piesa a fost produsă în afara Daciei (în zona italică sau zona est-mediteraneană, alexandrină sau nord-pontică), unde a fost chiar folosită, dovadă în acest sens sunt urmele de pe fațete. Piesa pare a fost adusă în Dacia după luptele cu dacii ale împăratului Domițian. Atunci meseriașii din Imperiu veneau în Dacia pentru a realiza astfel de ornamente, dar situația politică a influențat negativ această practică. O dovadă în plus a fost dispariția matriței prin îngroparea ei în zona amintită. Așa se explică unicitatea piesei și era firesc ca în acest mod să nu apară rezultatele folosirii matriței. În concluzie se pare că matrița de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia. Acest lucru ne-a determinat să evaluăm piesa la suma de 200.000 de lei”, susține dr. Ghiorghe Papuc, expert al Minsterului Culturii. Acesta a primit 2.000 de lei pentru aevalua artefactul.
Cum a fost stabilit prețul inițial
Inițial, matrița de bronz din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei, de către expertul atestat Adriana Pescaru, fost director al Muzeului Civilizației Dacce și Romane din Deva. „Piesa descoperită la Sarmizegetusa este o matriţă lucrată în bronz, cu decor realizat în negativ, ce folosea la turnarea diferitelor obiecte cu caracter militar, uz casnic, piese de mobilier. Aparţine perioadei arheologiei clasice şi se prezintă într-o stare de conservare foarte bună, într-un procent de 100 la sută. Piesa a fost descoperită întâmplător în situl arheologic de la Sarmizegetusa, la sud de poarta de sud a incintei fortificate, într-o poziţie secundară, posibil ajunsă aici de pe terasa superioară din cadrul unui atelier”,se arată în rezultatul evaluării artefactului. Arheologul Adriaa Pescaru a explicat și cum a fost stabilit prețul estimativ al matriței antice. „Pentru stabilirea preţului estimativ al piesei s-a plecat de la costul cantităţii de material folosit – bronz lingou. Valoarea de execuţie a unui astfel de obiect la ora actuală, la care se adaugă valoarea istorico-documentară, frecvenţa, vechimea, materialul tehnic, valoarea artistică, starea de conservar. La valoarea totală se adaugă valoarea de bun de excepţie, adăugându-se şi valoarea de conservare – restaurare a bunului, astfel valoarea piesei reprezintă suma de 560.000 lei şi poate fi clasată la categoria Tezaur”, se arată în rezultatul evaluării artefactului.
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală.
