Cu o tradiţie de zeci de ani de ani, Universitatea din Petroşani riscă să-şi piardă tocmai domeniul ce i-a adus unicitatea pe plan naţional, respectiv specializările miniere. Şi asta pe fondul restructurării industriei miniere la nivel naţional, ceea ce face ca tot mai puţini studenţi să se îndrepte spre acest domeniu.

Istoria Universităţii din Petroşani începe în anul 1957. Practic, instituţia de învăţământ superior este continuatoarea Institutului de Mine, care a funcţionat în Bucureşti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcţionat la Petroşani. După anul 1990, prin diversificarea domeniilor şi specializărilor universitare, Institutul de Mine din Petroşani a devenit Universitatea Tehnică (1991), iar mai apoi Universitatea din Petroşani (1995). Mii de specialişti recunoscuţi în ţară şi peste hotare au absolvit aici, iar calitatea studiilor a determinat conducerile Companiei Naţionale a Lignitului „Oltenia” şi a Companiei Naţionale a Huilei să acorde an de an burse celor mai merituoşi studenţi, care deveneau ulterior specialiştii lor. În ultimii ani, însă, pe fondul restrângerii activităţii extractive la nivel naţional, cele două mari companii nu au mai făcut angajări decât sporadic, iar de burse nu s-a mai pus problema. Oricum, studenţii acre au ales ca specializare profilele din domeniul minier au fost tot mai puţini. „Atâta timp cât situaţia mineritului este care este, este firesc ca şi atracţia de care se bucură aceste specializări să nu mai fie aceeaşi. Noi am avut convenţii cu CNLO şi CNH, prin care îşi racolau studenţi din anii mici, cărora le ofereau burse cu condiţia să fie integralişti şi mai apoi, după absolvire, să încheie un contract pe cinci ani cu cele două companii. În contextul măsurilor de restructurare din acest domeniu, sigur că atracţia a scăzut”, explică Rectorul Universităţii Petroşani, Aron Poantă. Şi, mai spune acesta, în decursul anilor a mai apărut un paradox. La un moment dat, cele două companii au solicitat UPET organizarea unor cursuri pentru electromecanici, ori în domenii conexe mineritului, aşa încât să aibă posibilitatea promovării absolvenţilor ca şefi de sector. Practic, era vorba despre o certificare a abilităţilor în acest sens, dar şi la acest lucru s-a renunţat între timp. Iar între timp, studenţii au început să caute tot mai puţin ingineria minieră, de exemplu, şi s-au orientat către topografie. Un domeniu cu o mult mai mare sferă de aplicabilitate, respectiv lucrări hidrotehnice, drumuri, tuneluri, etc. „În anul I specializarea este topografie şi exploatări. Din anul II studenţii îşi exprimă opţiunea spre exploatări sau topografie, iar majoritatea se îndreaptă spre topografie. (…) Această restrângere de activitate se manifestă la nivel naţional şi este normal ca un tânăr să se gândească la perspectivele de viitor pe care le are”, a mai Aron Poantă.

Orientarea spre piaţa externă, o posibilă şansă

Şi sociologii sunt de părere că ceea ce se întâmplă la nivelul sistemului de învăţământ este o reflectare a evoluţiei economice de la nivel naţional. „Societatea românească în ansambul ei întâmpină unele problem în ceea ce priveşte adaptarea la nevoile realităţii. În mod cert, şi sistemul de învăţământ românesc are în mare parte probleme în a se adapta la cerinţele noii pieţe a muncii. De aceea se şi constată, la unele universităţi considerate mai mici, că afluxul de studenţi este în scădere. În ceea ce priveşte Universitatea Petroşani şi specificul ei în domeniul minier, trebuie specificat că ar fi nevoie de specialişti în domeniul minier, însă nu neapărat în România, ci mai ales pe alte pieţe. În acest moment, la UPET se află un număr important de studenţi din Republica Moldova, din care o parte se pregătesc chiar în domeniul minier”, spune Nicolae Taşcă, sociolog. Acesta este de părere, însă, că, pentru a atrage studenţi din alte ţări, ar fi nevoie ca profesorii de aici să predea şi într-o limbă de circulaţie internaţională. „Altfel, nimeni nu va veni aici să înveţe minerit în limba română. Dar, din informaţiile pe care le deţin, sunt foarte puţini profesori care ar putea face acest lucru”, a conchis Taşcă.

La ora actuală, Universitatea din Petroşani are trei mari facultăţi, respectiv Inginerie Mecanică şi Electrică, Facultatea de Mine şi Facultatea de Ştiinţe.