- Gabor Kendeffy (1875-1962) a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în prima jumătate a secolului XX.
Spre deosebire de alți grofi de origine maghiară care au părăsit România, Gabor Kendeffy și soția lui Susana Kendeffy (fostă Banffy) au rămas în țară, chiar și după Al Doilea Război Mondial. În 1946, au fost deposedați de castelul din Sântamaria Orlea și de moșia de la Râu de Mori și au trăit modest, într-o locuință din Hațeg.
De la începutul anilor ’40, contele Kendeffy, lider al maghiarilor din Țara Hațegului, a fost supravegheat atent de Siguranță, arată documentele de arhivă, publicate de profesorul Iancu Badiu, din Hațeg, autor al mai multor monografii despre Țara Hațegului.
Agenții și informatori îl urmăreau adesea pe Gabor Kendeffy și descriau în notele transmise Poliției și Siguranței statului întâlnirile și vizitele pe care acesta le primea de la diferite persoane, în special maghiari.
Potrivit profesorului Iancu Badiu, după Al Doilea Război Mondial, viața îmbelşugată a familiei Kendeffy de la castelul din Sântămărie-Orlea a luat sfârşit. Contele și soția sa au fost alungați și trimiși să locuiască într-o încăpere modestă din Hațeg.
Contele nu mai avea influența din trecut, însă era în continuare urmărit de serviciile secrete.
Numele său apare chiar și într-un raport al spionajului american, de la sfârșitul anului 1946, păstrat în arhivele digitalizate ale Agenției Centrale de Informații (CIA). Documentul arăta că Gabor Kendeffy susținea grupurile de partizani anticomuniști, refugiați în munții din jurul Hațegului.
„Grupul din Hațeg, compus din fugari germani și membri ai minorității germane din România, este stabilit în munții Hațegului. Liderul lui este contele Kendeffy, un latifundiar local. Nu se cunoaște puterea și echipamentul acestui grup. Rapoartele primite arată că britanicii au contactat acest grup. În acest moment este imposibil să estimăm grupurile de rezistență din România. Sunt probabil cel puțin 60 de organizații și comitete informale, compuse de obicei din foști ofițeri de armată. Multe sunt neimportante și fără influență”, arată o notă secretă din noiembrie 1946, redată în arhivele digitalizate ale CIA.
Familia Kendeffy a fost atent supravegheată de Securitate, care infiltrase o reţea de informatori printre apropiaţii acesteia.
„Vă informez că numitul Kendeffy Gavrilă, fost mare moşier în Haţeg, este cel mai mare Hitlerist şi în prezent deoarece şi astăzi mai spune către mine câteodată că dacă noi toţi am fi ajutat pe Hitler, nu ar fi fost niciodată comunism”, scria un informator al Securităţii, în 10 iulie 1950, potrivit unei note a Biroului de Securitate Haţeg, păstrate în Arhivele Naţionale – judeţul Hunedoara.
Fostul conte și-a petrecut ultimii ani din viață la Hațeg. Nu mai avea voie să se apropie de fostul său castel, transformat în sediu al unei întreprinderi agricole de stat (IAS).
Gabor Kendeffy a murit în 1962, în Hațeg, după ce ar fi căzut într-un șanț săpat pentru introducerea unei conducte de canalizare. A fost înmormântat la Hațeg, iar la scurt timp, soția sa a părăsit țara, mutându-se la Viena. În 2006, urna funerară a fiicei fostului conte a fost depusă în mormântul tatălui său.
