Când am scris despre talibanii mediului că sunt plătiţi de-afară, au apărut voci cu înjurături, huiduieli şi proteste de indignare. Revenim cu câteva date concrete în încercarea de a demonstra că reacţia agenţilor de mediu la proiectul viitoarei microhidrocentrale de pe Râul alb a fost suspectă şi exagerată
Finanţările nerambursabile de la ţările europene din afara Uniunii Europene (cunoscute şi sub numele de fonduri norvegiene) sunt coordonate prin ministere, în funcţie de natura proiectului. Excepţie fac doar banii destinaţi organizaţiilor neguvernamentale, care sunt atribuiţi printr-o fundaţie cu sediul în Miercurea Ciuc. Fundaţia pentru Parteneriat a acordat finanţări nerambursabile în valoare totală de 36 milioane de euro în perioada 2009-2014, cu finalizarea proiectelor la 31 decembrie 2015. Multe din ONG-urile ecologiste îşi trag finanţările din aceste fonduri. (Nu întâmplător UDMR a revendicat Ministerul Mediului ori de câte ori a fost la guvernare.) Între protestele ecologiştilor în Ţara Haţegului şi interesele Ungariei există legături ce cu greu pot fi considerate simple coincidenţe.
Sute de mii de euro pentru activiştii mediului
Pe site-ul www.fondong.fdsc.ro se găsesc contractele de finanţări nerambursabile pentru Federaţia Coaliţia Natura 2000 (170.550 EURO), WWF Programul Dunăre Carpaţi (190.000 EURO) şi Agent Green ( „Aduceţi pădurii zâmbetul înapoi” – 150.000 EURO). Am prezentat doar aceste trei organizaţii pentru că au fost cele mai „active” în povestea microhidrocentralei de pe Râul Alb, evenimente care au culminat cu tragedia bărbatului peste care activiştii au trecut cu maşina, lăsându-l ţintuit la pat pe viaţă. Ca o primă coincidenţă, finanţările ONG -urilor şi avizele pentru microhidrocentrală au apărut încă din anul 2013, dar protestele au survenit abia la începutul anului 2015, atunci când – altă coincidenţă – între România şi Ungaria s-a purtat o corespondenţă de consultare privind construcţia a două grupuri nucleare la centrala Paks, situată la circa 200 de kilometrii vest de graniţa cu România, afacere despre care românii aveau dreptul să ştie, dar agenda publică a fost deturnată – evident, absolut întâmplător – de la energia nucleară spre energia verde şi aşa-zisele defrişări masive, care în realitatea nu sunt nici masive şi nici nu au vreo legătură cu proiectul de MHC de pe Râul Alb.
Proiect nuclear cu „un impact trans-frontieră negativ semnificativ”.
Cu câteva zile înainte de evenimentele de la Râul Alb a fost emisă o circulară interministerială pentru proiectul „Înfiinţarea noilor blocuri de centrală atomoelectrică la Centrala de la Paks – Ungaria” cu următorul conţinut: „Vă aducem la cunoştinţă că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a primit din partea Ungariei în conformitate cu art. 3 al Convenţiei privind evaluare impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenţia ESPOO) şi prevederile art. 7 paragraful 1. a-b) al Directivei EIA privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului (Raportul EIA) însoţit de anexele la acesta pentru proiectul „Înfiinţarea noilor blocuri de centrală atomoelectrică la Centrala de la Paks- Ungaria”. (…) Având în vedere că România şi-a manifestat intenţia de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context trans-frontieră pentru acest proiect, vă solicităm punctul de vedere cu privire la documentaţia primită, din perspectiva responsabilităţilor instituţiei dumneavoastră, având în vedere că proiectul propus este susceptibil să producă un impact trans-frontieră negativ semnificativ”.
Povestea cioatelor de la Coroieşti
Exact în acea perioadă au apărut şi evenimentele tragice în care patronul proiectului pentru MHC-ul de pe Râul Alb a fost călcat de maşină. Ecologiştii Agent Green reclamau faptul că în zonă au fost făcute defrişări masive de pădure pentru a se construi microhidrocentrala. O echipă a Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Timişoara a făcut un control şi a transmis poliţiei un raport din care reiese că nouă localnici au tăiat vreo trei căruţe de lemn de foc. „Urmare a adresei Dvs. referitoare la tăierile de masă lemnoasă efectuate pe raza satului Coroieşti, comuna Sălaşu de Sus, în locul numit Pietroasa, vă comunicăm volumul şi valoarea masei lemnoase tăiată ilegal din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier aparţinând proprietarilor, după cum urmează: 1. Bâltean Victor – volum tăiat ilegal 0,134 mc, valoarea 28,175 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 0,245 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 2. Albesc Maria – volum tăiat ilegal 0,134 mc, valoarea 32,200 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 0,280 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 3. Lasc Valer – volum tăiat ilegal 3,029 mc, valoarea 438,725 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 3,815 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 4 Oneasă Mănase – volum tăiat ilegal 1,154 mc, valoarea 132,825 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 1,155 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 5. Niţă Vlad – volum tăiat ilegal 0,375 mc, valoarea 44,275 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 0,385 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 6. Oneasă Uvenic – volum tăiat ilegal 0,382 mc, valoarea 52,325 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 0,455 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 7. Lasc Ioan – volum tăiat ilegal 0,010 mc, valoarea 16,100 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 0,140 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 8. Oneasă Petrică Ciprian – volum tăiat ilegal 0,740 mc, valoarea 269,675 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 2,345 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei); 9. Câţescu Carmen – volum tăiat ilegal 1,860 mc, valoarea 350,175 lei, valoarea pagubei depăşeşte de 3,045 ori preţul mediu al unui metru cub (115 lei)”, se arată actul de control al Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Timişoara.
În loc de epilog
Cam aceasta a fost „defrişarea masivă” pe care o reclamă „activiştii de mediu” care au plecat în documentare la faţa locului, nenorocind pe viaţă un om care n-avea nicio legătură cu tăierile ilegale. Despre centrala nucleară cu posibil „impact trans-frontieră negativ semnificativ”, talibanii mediului n-au scris un rând, subiectul fiind eclipsat de cele câteva cioate pe care proprietarii unui composesorat le-au lăsat în urma lor.
