- Lacul Gura Apelor din Retezat a fost înființat în anii ’80, odată cu construcția uriașului său baraj de anrocamente (bolovani, stânci și argilă), înalt de aproape 170 de metri și a hidrocentralelor Retezat și Clopotiva, de pe valea Râului Mare din Hunedoara.
Peste 10.000 de români au muncit, începând din ianuarie 1975, timp de peste un deceniu, la amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat, în condiții de lucru extreme.
Lucrările au avut loc într-un ținut sălbatic, aflat la peste 1.000 de metri altitudine și înconjurat de munții Țarcu, Godeanu și Retezat, ce se înalță la peste 2.000 de metri, o zonă subalpină cu climă aspră, rece și umedă și cu un relief dominat de versanți prăpăstioși, de roci masive de granit și de numeroase pârâuri repezi și învolburate.
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat a rămas în istorie ca una dintre marile realizări inginerești din România secolului al XX-lea.
Lacul Gura Apelor din Retezat are o suprafață de peste 400 de hectare și împreună cu barajul său au devenit una dintre cele mai populare atracții turistice din vestul României.
Valea în care a fost amenajat Lacul Gura Apelor din Retezat a fost în trecut unul dintre locurile cele mai uimitoare din Retezat.
La Gura Apei se întâlneau râurile năvalnice din munții Retezat, Țarcu și Godeanu, formând aici Râul Mare ce cobora spre ținutul Hațegului, unde se revărsa în Strei.
„În punctul Gura Apei (945 metri) se adună, ca într-un bogat mănunchi, râurile de munte care brăzdează versanţii împăduriţi şi abrupţi ai celor trei masivi ce par să-şi contopească aici fiinţa lor: Retezatul Mare, Ţarcu şi Godeanu; sunt apele învolburate ale Lăpuşnicului Mare, Lăpuşnicului Mic, Râului Şes, Corciovei şi Murariului”, informa publicistul Ion Ionescu Dunăreanu, în „Ghid în Munţii Retezatului” (1957).
Tot aici se întâlneau mai multe trasee turistice, care urcau spre Retezat, Țarcu și Godeanu, iar călătorii se puteau odihni la cabana Gura Apei din Retezat și, mai jos cu vreo opt kilometri, pe valea Râului Mare din Hunedoara, la cabana Gura Zlata.
Drumul amenajat în anii ’60 pe Valea Râului Mare până la cabana Gura Apei din Retezat a făcut ca locul din inima munților să devină tot mai popular, înainte de începerea amenajării hidroenergetice. Cabana Gura Apei din Retezat a fost mistuită de un incendiu în toamna anului 1970.
Cele mai multe lacuri din Parcul Național Retezat s-au format datorită glaciațiunilor. Sunt peste 50 de lacuri glaciare în Retezat, majoritatea la altitudini de peste 2.000 de metri, apărute în căldările foștilor gheţarilor, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
Lacul Gura Apelor din Retezat a fost amenajat de oameni, însă râul Lăpușnic, una dintre apele care îl alimentează, a fost în trecut un uriaș fluviu de gheață, care antrena în apele sale rămășițele celui mai mare ghețar din Carpați.
„În aceşti munţi s-a scurs cel mai mare gheţar din Carpaţii noştri: gheţarul Lăpuşnic, lung de nouă kilometri, prelungit la nord şi răsărit cu gheţarii Bucurei şi Pelegii. Urmele glaciaţiei cuaternare (căldările, zănoagele, morenele şi iezerele) sunt deosebit de impresionante şi atrăgătoare prin aspectul, numărul şi mărimea lor. În Retezat, excavaţii uriaşe din piatră adăpostesc peste 80 de tăuri alpine şi iezere”, informa Revista Pădurilor, în 1962.
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Retezat a fost inaugurată în primăvara anului 1986. Atunci au fost închise clapele masive ale galeriei de deviere de la Gura Apelor, apele Râului Mare au fost oprite şi a început acumularea lor în lacul din Retezat.
„După aproape 11 ani de activitate, în care s-au dăltuit în granitul munţilor zeci de kilometri de galerii şi s-au înălţat în calea apelor, un baraj de anrocamente şi miez de argilă, cel mai mare din Europa, la 16 aprilie 1986, îşi închide porţile galeria de deviere şi apele Râului Mare Retezat sunt zăgăzuite. Atunci a început acumularea apelor în lacul care va avea în final un volum de peste 210 milioane metri cubi de apă şi o suprafaţă de 420 de hectare”, informa Hidroconstrucţia.
O lună mai târziu a fost pusă în funcţiune uzina hidroenergetică Retezat cu o putere de 335 MW şi apoi Centrala de la Clopotiva, de 14 MW, situate în aval.
Lucrările de amenajare a lacului și barajului de la Gura Apelor au continuat însă și în deceniile următoare.
