22.8 C
Deva
joi, iunie 13, 2024

(VIDEO) Atât a mai rămas din Uzinele de Fier Călan

  • Un siloz uriaș construit din cărămidă și piatră, în urmă cu un secol și jumătate, a rămas singura clădire industrială din Uzinele de fier Călan, ridicată în epoca austro-ungară.

Aici era depozitat, înainte de a ajunge în marile cuptoare, minereul de la Ghelari şi Teliuc, transportat pe o cale ferată cu ecartament îngust, de circa 17 kilometri.

Calea ferată minieră a fost dezafectată în anii ’60, iar câțiva ani mai târziu și silozul a fost dezafectat. În jurul lui au început să se adune munți de zgură și cărbune, vizibili și în prezent.

Lăsat să se ruineze, monumentul istoric a supraviețuit timpului, chiar dacă toate clădirile din secolul al XIX-lea ridicate în jurul său în Uzinele de fier Călan au dispărut complet ori au ajuns într-o stare de distrugere ireversibilă.

Unii localnici din orașul Călan au atras atenția asupra situației în care a ajuns monumentul istoric și a lipsei de implicare a autorităților față de soarta monumentelor istorice din oraș.

„Este cel mai vechi monument rămas din Uzinele de fier Călan. A fost construit în vremea austro-ungarilor, dar a fost neglijat, la fel cum s-a întâmplat cu alte clădiri de patrimoniu ale fostelor uzine de fier, cum sunt fostul club muncitoresc și fosta casă de oaspeți – acum ruinate. Fostul siloz putea fi arătat celor care vizitează aceste locuri și sunt interesați de istoria metalurgică a Hunedoarei și Călanului”, spune Nicu Farcaș, un localnic care a atras atenția asupra situației triste a monumentelor istorice valoroase din Călan, neglijate de autorități de-a lungul timpului.

Uzinele de fier Călan, unul dintre marile complexe metalurgice din istoria României, au fost înființate în urmă cu un secol și jumătate. De atunci, istoria orașului de pe malul Streiului a fost strâns legată de a centrului industrial în jurul căruia s-a dezvoltat. Primul furnal din Călan a fost dat în folosinţă în 1871, iar cel de-al doilea – în anul 1875. În deceniile următoare, centrul metalurgic şi oraşul Călan au continuat să se dezvolte, devenind unul dintre marii producători de fontă, cocs şi piese de fontă din România.

Uzinele metalurgice şi-au atins potenţialul maxim în anii ´70, când complexul purta numele de Combinatul Victoria Călan. Furnalele, fabrica de aglomerat şi cocseria din Călan foloseau în procesele tehnologice smoală, cărbuni, minereu brut din Valea Jiului, minereu omogenizat, calcar şi produceau cocs, fontă lichidă, zgură, fontă brută, fontă cenușie, cocs de brichete, cocs de fluidizare, semicocs și zgură granulată,

Combinatul Victoria Călan a intrat în declin în anii ´80, iar în anii 2000, complexul metalurgic a fost închis și dezafectat. Furnalele şi marile coşuri de fum din Combinatul Victoria Călan au dispărut, demolate împreună cu celelalte clădiri industriale sau ruinate de timp și de oameni.

O suprafață de 46 de hectare a fost transformată în parc industrial, iar alte aproape 50 de hectare au rămas terenuri virane, pe care se văd, din loc în loc, rămășițele construcțiilor puse la pământ.

Știri Similare

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/