- Primele utilaje folosite la excavări au fost aduse pe șantierul autostrăzii Lugoj – Deva, tronsonul numit Autostrada cu tuneluri, datorită ecoductelor proiectate la limita județelor Hunedoara și Timiș.
Mașinile au fost parcate la Margina, unde are loc organizarea de șantier, iar în perioada următoare vor fi aduse și utilaje folosite la forări.
Două tuneluri de peste doi kilometri vor fi săpate pe noul tronson al autostrăzii din vestul României, la Holdea, la limita județelor Hunedoara și Timiș. Înainte de începerea lucrărilor la tuneluri, constructorii vor trebui să amenajeze terenul pentru construcții.
Doar o parte din cele 20 de hectare de pădure rămase pe traseul viitoarei autostrăzi au fost defrișate în zona unde vor fi construite tunelurile în lungime de peste doi kilometri, între satul Holdea din Hunedoara și Coșteiu de sus din Timiș.
Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele mari de infrastructură rutieră și feroviară, estima, zilele trecute, că lucrările la Autostrada cu tuneluri vor acumula întârzieri, față de anul 2026, când a fost stabilită finalizarea proiectului.
Conform contractului, arăta asociația, în noiembrie 2023 trebuia finalizată proiectarea, însă în prezent proiectul tehnic nu este finalizat, pentru secțiunea care va include tunelurile. Ulterior, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a contrazis pe cei care reclamă întârzierile, afirmând că lucrările la Autostrada cu tuneluri vor fi finalizate înainte de termen.
Pe șantier, deocamdată, nu sunt mobilizate utilaje și echipe de muncitori care să continue amenajarea lucrărilor. Constructorii se pot apuca de lucru de la capătul opus secțiunii cu tuneluri, aflat în zona Margina, unde se încheie porțiunea din Timiș a Autostrăzii Lugoj – Deva, locul unde au fost aduse utilajele.
Lucrările la sectorul de 9,13 kilometri, numit și Autostrada cu tuneluri, au fost oprite din 2017. Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina-Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
