- Satul Rovina din comuna Bucureșci se află la vreo 15 kilometri de municipiul Brad, pe Valea Rovinei.
- Pârâul, însoțit de un drum asfaltat, îngust, străbate așezările cu priveliști idilice de munte, care ascund unele dintre cele mai bogate zăcăminte de aur și alte metale prețioase din Munții Metaliferi.
În mijlocul satului, pe un deal, o biserică de lemn veche de două secole și jumătate, veghează asupra așezării de mineri.
De secole, spun localnicii, oamenii din Rovina și din celelalte așezări din împrejurimi au lucrat în minele de aur, argint, cupru și metale complexe care împânzeau întreg ținutul de pe valea Crișului Alb.
Cei mai mulți săteni din ultima generație de mineri din Rovina au muncit la exploatarea minieră Barza (Crișcior), marele centru aurifer al Bradului, care la începutul anilor ’90 mai avea peste 3.000 de angajați.
În anii 2000, exploatările miniere din Munții Metaliferi ajunseseră într-un declin profund, care a contribuit, alături de alți factori, la închiderea lor definitivă.
Autoritățile arătau atunci că mineritul se afla în regres de mai mulţi ani, că marile zăcăminte erau epuizate, unele după decenii de exploatare, iar costurile producţiei şi funcţionării minelor în raport cu cererea pieţii erau considerate prea mari de statul român, pentru a mai putea fi rentabilizate.
Minele și carierele au fost închise, până la sfârșitul anilor 2000, însă bogate filoane de aur, spun localnicii, au rămas în adâncuri, ca rezerve strategice păstrate pentru alte vremuri.
Pe valea Rovinei, cu câteva sate pitorești înconjurate de munți, zăcămintele metalice au fost cercetate decenii în șir.
Câteva mine mici de pe valea Rovinei au funcționat vreo cinci ani, spun localnicii, și au fost închise prin anii ’90, iar urmele lor abia se disting în peisajul așezării.
Zăcământul de la Rovina a fost identificat în anul 1973 și cercetat în deceniile următoare de geologii de la IPEG (Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva). Prin anul 2000 s-a conturat volumul de rezerve al zăcământului, iar cinci ani mai tâziu, o societate (SAMAX) a obținut licența de explorare în perimetrul minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii.
„Efectuându-se 20.000 de metri de foraje, s-au conturat trei zăcăminte, care ar putea fi exploatate în carieră (Rovina și Colnic) sau în subteran (Cireșata). S-au estimat resurse însumând peste 130 de milioane de tone, din care, în decurs de circa 20 de ani s-ar putea obține 100 de tone de aur și 200.000 de tone de cupru”, amintea inginerul Grigorie Verdeș, în volumul „Extaz și agonie în mineritul zărăndean”.
Din noiembrie 2018, compania canadiană Euro Sun deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul de pe valea Rovinei, situat în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri patraţi.
În 2022, Euro Sun a anuțat că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei, o etapă înaintea începerii carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatări subterane, la Valea Gârzii – Cireşata.
„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arată compania Euro Sun, în prezentarea proiectului.
De aici, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.
Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6% pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru.
Durata de concesiune ar putea fi prelungită ulterior, pe durate succesive de cinci ani, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Proiectul de la Rovina a fost contestat de mai multe organizații de mediu, care au obținut, la sfârșitul anului 2022, suspendarea în instanță a avizului de mediu necesar elaborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zonei industriale de pe Valea Rovinei.
Printre localnici, proiectul minier și-a găsit puțini susținători.
„Va schimba soarta satului Rovina, dar nu în bine, în rău, pentru că vom fi mai izolați, deoarece drumul pe valea Rovinei va fi blocat de una din cariere. Și așa suntem destul de izolați. Nu este semnal de telefonie și internet aici, nu putem apula Ambulanța, Poliția, iar rețeaua de electricitate cade frecvent”, spune Vasile Zăvoianu.
Fostul miner se arată convins însă că proiectul minier nu va mai demara în viitorul apropiat.
Alți săteni se arată și mai revoltați de noile cariere miniere propuse pe valea Rovinei și spun că lucrările la suprafață din minele de aur vor aveau un impact uriaș asupra calității mediului.
Citește și: Aici a fost „muntele de cupru“ descoperit în ţinutul aurului. Cariera Valea Arsului din Metaliferi VIDEO
„Resursele sunt la suprafață. Iar în momentul în care începem să le căutăm în subsol, distrugem tot. Resursele pământului trebuie căutate cum le-au căutat romanii și dacii, prin galerii de coastă, fără să polueze atmosfera, fără să distrugă pădurea și tot ce-i deasupra. Dacă cineva are bani să facă așa ceva, să o facă, dar nu venind și decopertând tot dealul”, spune Leanu Șerb, din Rovina, localnic cu o experiență de 40 de ani în minerit.
Bărbatul povestește că după închiderea exploatărilor miniere din zonă, în anii 2000, natura a început să se regenereze peste vechile câmpuri miniere, iar păsări ca mierla au revenit în aceste locuri.
