- La început de primăvară, ținutul de la poalele Retezatului s-a împodobit cu flori. Valea pârâului Nucșoara este traversată de călătorii care urcă din valea Streiului spre Parcul Național Retezat, prin satul pitoresc Nucșoara, din Hunedoara.
De la marginea satului, drumul care urcă pe valea Nucșoarei (Pietrele) spre Cascada Lolaia și cabanele Pietrele și Gențiana, însoțește valea din ce în ce mai abruptă a râului de munte.
Câteva poteci coboară însă în apropierea râului, iar turiștii care le folosesc descoperă în vale o zonă rar călcată de oameni, unde nenumărate specii de flori sălbatice dau culoare pădurii. Florile atrag fluturi și felurite insecte, iar păsările sălbatice își fac și ele simțită prezența.
Mai sus, odată intrați în Parcul Național Retezat, călătorii descoperă în această perioadă alte pajiști și păduri împodobite cu flori și plante rare.
Retezatul era considerat încă de la începutul secolului XX, înainte de a fi declarat rezervație, una dintre puţinele regiuni din România unde vegetaţia rămăsese în starea ei naturală, păstrând un echilibru biologic al faunei şi florei sălbatice.
„Vegetaţia Retezatului, deosebit de îmbelşugată, este încă foarte puţin modificată de om, este aproape virgină”, arăta savantul Alexandru Borza.
Retezatul cuprinde peste 20.000 de hectare de păduri, unele seculare și virgine, și este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1.200 specii de plante superioare, din cele peste 3.450 cunoscute în România.
Existenţa în Retezat a mai bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat parc național, informa Romsilva.
„Retezatul înflorit poartă în jur de 1 200 de flori felurite. Unele apar doar izolat pe stâncării, ca floarea-de-colţ, pelinul de munte, garofiţa de munte, slngele voinicului etc., iar altele ca smirdarul (lângă Tăul Negru) cu florile sale roşii aprinse, jneapănul cu cetina sa verde întunecată, cresc în masă şi acoperă muntele cu o vegetaţie îmbelşugată. în pajiştile golului subalpin-alpin putem întâlni şi unele flori viu colorate, cum sunt cupele (Gentiana acaulis) albastre intense sau corolele drepte, galbene deschise şi pătate cu maroniu ale ghinţurii (Gentiana punctata), care împestriţează veşmântul verde al muntelui. Din peisajul tipic al Retezatului fac parte şi zimbrii (Pinus cembra), ca nişte arbori falnici, izolaţi în întinderea jnepenişurilor, ce poartă amintirea perioadei glaciare”, informa biologul Fedinand Tauber.
Valea Nucșoarei din Retezat, numită și Pietrele, este cel mai popular traseu din Parcul Național Retezat.
Drumul spre munți începe din valea Streiului, traversează satele Ohaba de sub Piatră, Sălașu de Jos, Sălașu de Sus și Nucșoara, iar la marginea acestuia din urmă un viaduct înălțat la peste 20 de metri marchează intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului.
Drumul județean continuă încă vreo cinci kilometri până la popasul Cârnic, locul de la limita Parcului Național Retezat, unde călătorii veniți cu mașinile trebuie să le lase în parcare şi pot continuua excursia pe jos, pe un drum forestier, spre cabanele Pietrele şi Genţiana.
La circa 15 minute de Cârnic, se află cascada Lolaia din Retezat, una dintre atracţiile Parcului Naţional Retezat, iar după circa o oră şi jumătate de mers pe jos, pe acelaşi drum forestier, turiştii ajung la Pietrele.
Pârâul Pietrele, care formează Cascada Lolaia din Retezat, culege izvoarele a patru mari foști ghețari: Stânișoara, Pietrele, Valea Rea și Galeșul.
