22.9 C
Deva
miercuri, iulie 24, 2024

(VIDEO) Povestea satelor rămase pustii în munții Hunedoarei

Mai multe sate din munţii Hunedoarei au fost părăsite complet de oameni ori mai sunt ţinute în viaţă de câte o familie sau două. Casele şi bisericile lor vechi, unele abandonate de mai multe decenii, s-au ruinat, drumurile lor de pământ se ascund sub covoare de iarbă şi tufişuri, păşunile pe care localnicii îşi păşteau vitele s-au împădurit, iar sălbăticia naturii le domină priveliştile.

În judeţul Hunedoara, astfel de astfel de aşezări „împodobesc” crestele munţilor Poiana Ruscă, Metaliferi, Şureanu şi Orăştiei, oferindu-le puţinilor lor oaspeţi ocazia unei întoarceri la trecut. Iată câteva dintre ele:

Satele depopulate din munții Poiana Ruscă

Comuna Bătrâna din Ţinutul Pădurenilor numără mai puţin de 100 de locuitori, iar trei dintre satele ei sunt părăsite aproape în întregime. Casele vechi din lemn, rămase pustii, au rămas înfipte pe culmile tăiate de drumuri forestiere greu accesibile, în mijlocul unor pământuri nelucrate, mărginite de pădure. Doar sătenii din Bătrâna, circa 80 de oameni, se pot bucura de drumuri asfaltate şi apă curentă, chiar şi într-un ţinut izolat în mijlocul sălbăticiei de „cordoane de zeci de kilometri de pădure”. Cătunele de pe celelalte dealuri ale comunei, Piatra, Faţa Roşie şi Răchiţaua, par condamnate la dispariţie.

Vadu Dobrii, cătunul din Munţii Poiana Ruscăi aflat la 60 de kilometri de municipiul Hunedoara, s-a transformat în ultimii ani într-un „sat-fantomă”. Locul a devenit o umbră a zonei populate în trecut de zeci de familii prospere. Până la începutul anilor 2000, în Vadu Dobrii a funcţionat o bază militară antiaeriană, cu rachete şi buncăre, ascunsă în pădurea deasă de brazi, o mină de fier şi o tabără şcolară. Acum, mai puţin de 10 oameni rămân, la venirea iernii, în Vadu Dobrii.

Locurile pustii de pe Valea Cernei

Pădurile de pe valea Cernei, râul care izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă şi se revarsă în Mureş, străbătând Ţinutul Pădurenilor şi Hunedoara, ascund mai multe sate abandonate. În cătunul Mosoru nu a mai rămas niciun locuitor din cei peste 50 câţi număra la mijlocul secolului trecut. Câteva case de cărămidă, părăsite, şi ruinele unei şcoli mai pot fi văzute pe munte. De aproape jumătate de secol, satul Curpenii Silvaşului din Munţii Poiana Ruscăi a rămas nelocuit. Mai are câteva case goale şi o biserică ruinată, pe care ctitorii au scris: „Cu ajutorul lui Dumnezeu m-am îmbrăcat pe veci în 1942”. Drumul lui s-a acoperit cu uscături prăbuşite din pădure şi de vegetaţie şi a devenit cu timpul de nerecunoscut, iar puţini străini se mai încumetă să-l străbată.

La coada lacului Cinciş, unde râul Cerna coteşte printre versanţi şi se revarsă în lacul de acumulare, se află ruinele satului dispărut Baia Craiului şi ale celor două biserici ale sale. Vechile construcţii din pădure sunt izolate de apă pe de-o parte şi de dealul abrupt de cealaltă, iar călătorii pot ajunge la ele, cu barca sau pe jos, după un drum de circa 30 de minute prin pădurea de pe malul Cernei. Fostul sat Baia Craiului păstrează ruinele unei biserici ctitorite de împărăteasa Maria Tereza. Apele lacului Cinciş l-au înghiţit parţial, odată cu amenajarea hidrotehnică înfiinţată în anii ´60. Sub ape au ajuns şi vetrele satelor Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni.

Cătunele din Munții Orăștiei

Satul Măgureni, aflat la poalele Vârfului Godeanu (1.659 de metri), mai este ţinut în viaţă de schitul înfiinţat aici în anii 2000. Timp de mai mulţi ani, până la înfiinţarea micii mănăstiri, aşezarea aflată pe creste, deasupra Sarmizegetusei Regia, fusese abandonată complet. Singurii care mai tulburau liniştea zonei erau muncitorii forestieri. La mijlocul secolului al XX-lea, satul avea peste 100 de locuitori şi o şcoală, însă nu a avut niciodată un drum bun pentru carele ultimilor săi localnici.

Ponorici se află în mijlocul sălbăticiei, la o oră de mers pe jos, pe poteci anevoioase, de la Fundătura Ponorului şi la o altă oră de mers, peste munte, dinspre Peştera Cioclovina. Localnicii lucrau în trecut la exploatarea de guano din Peştera Cioclovina, îşi creşteau vitele pe păşunile scăldate în lunca Ponoriciului şi la exploatările forestiere din împrejurimi. Vara, câţiva localnici din micile sate răsfirate la poalele Munţilor Şureanu îşi pasc aici oile şi vitele. Odată cu venirea toamnei, locul de o frumuseţe rară, inaccesibil cu autoturismul, rămâne pustiu.

Sate părăsite pe valea Mureșului

De peste 20 de ani, satul Baştea (comuna Lăpugiu de Jos), aflat la limita judeţelor Hunedoara şi Timş, nu mai are niciun locuitor. Casele sale au fost lăsate să se dărâme, ascunse de pădure, însă biserica din lemn ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost salvată. Biserica a fost strămutată în Hunedoara, unde a fost recondiţionată şi redată comunităţii. Gialacuta (comuna Brănişca) se află la 30 de kilometri de municipiul Deva, într-o vale scăldată de apele pârâului Gialacuta şi înconjurată de dealuri şi păduri. Un singur localnic trăieşte în satul care, la începutul secolului trecut, număra aproape 300 de oameni. Acum, au mai rămas vreo 20 de gospodării pustii şi rămăşiţele multor case prăbuşite. În 2012, biserica veche de peste trei secole din Gialacuta a ars din temelii, cuprinsă de un incendiu de vegetaţie, sub privirile neputincioase ale celor câtorva bătrâni ce populau atunci satul.

Tomnatec, satul ascuns în pădurile Apusenilor

Două biserici şi câteva sute de oameni locuiau în urmă cu un secol în Tomnatec, un vechi sat aflat la capătul unui drum de pământ care traversează pădurile din nordul judeţului Hunedoara, până la limita cu judeţul Arad. Locul a rămas aproape pustiu, iar singurii localnici care mai pot fi întâlniţi uneori în împrejurimi sunt câţiva păstori şi tăietori de lemne. Biserica de lemn din vale, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, s-a năruit complet. A doua, ascunsă în pădure, în cătunul Tomnatecul de Sus, a rămas şi ea părăsită.

Pe lista satelor pustii sau pe cale de dispariţie din judeţul Hunedoara se mai află: Alun (comuna Bunila), Mesteacăn (comuna Răchitova), Grohot, Ticera şi Ruseşti (comuna Bulezeşti), Tătăuş, Ţaţa şi Izvoarele, din împrejurimile Lacului Cinciş, Merişoru de Munte (comuna Cerbăl).

Știri Similare

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/