(VIDEO) Viața oamenilor din Stănija, satul care stă pe un munte de metale prețioase

  • În cele două decenii de la închiderea ultimelor mine de aur din Munții Metaliferi, activitatea de explorare a ținutului în căutarea resurselor subterane a continuat până în prezent, iar ținutul va fi cercetat și în următorii ani, chiar dacă puțini localnici se arată interesați de munca în minerit.

Zăcăminte uriașe de metale prețioase au fost conturate în ultimii ani în zonele Certej și Valea Rovinei din Hunedoara, însă începerea exploatării lor a fost blocată în urma proceselor deschise în justiție de unele organizațiile de mediu.

Proiectul minier de la Certej viza extragerea, în 16 ani de exploatare, a circa 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, în timp ce carierele deschide și o mină plănuite în Valea Rovinei ar urma să producă în următoarele decenii circa 217 tone de aur și 685 de tone de cupru.

În timp ce continuarea proiectelor miniere din Valea Rovinei din Hunedoara și din zona Certej rămâne incertă pentru viitorul apropiat, alte suprafețe întinse din Munții Metaliferi vor fi explorate în căutarea metalelor prețioase. Un astfel de perimetru se află la Stănija, peste dealuri de Valea Rovinei din Hunedoara.

În Stănija, o suprafață de circa 30 de kilometri pătrați, cuprinsă în județele Hunedoara și Alba va fi dată în concesiune, prin concurs de oferte, pentru activități de explorare, conform anunțului publicat recent de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Citește și: Ținutul de poveste din Munții Metaliferi, răscolit de romani în căutarea aurului

Satul Stănija din Hunedoara a fost în trecut un centru minier important al Apusenilor, chiar dacă activitatea minieră din jurul său era mai redusă față de cea a marilor centre industriale de la Zlatna și Gura Barza (Brad).

„Din vechea mină au mai rămas câteva ruine la marginea satului, iar în locul uneia dintre mine a fost înființată în trecut o unitate militară, dezafectată și ea. Acum, chiar dacă ar mai vrea statul sau vreo companie să deschidă mine de aur, nu mai prea are cine să meargă să muncească în ele. Tineri nu prea mai sunt în sat, nici nu cred că ar mai vrea cineva să muncească în subteran”, povestește o localnică.

În anii interbelici, minele din Stănija produceau anual în jur de 40 de kilograme de aur și alte câteva de argint, de vreo 20 de ori mai puțin decât centrul minier Barza, aflat la 10 – 15 kilometri, unde munceau mii de oameni. Și alte metale prețioase au fost descoperite în adâncurile munților la Stănija, în zecile de galerii ale minelor de familie, dăltuite de localnici.

În primele decenii deceniile de comunism activitatea extractivă din Munții Metaliferi s-a concentrat spre câmpul minier Barza, unde lucrau câteva mii de oameni, inclusiv numeroși săteni din Stănija.

„Îmi amintesc că, înainte de închiderea minei de prin anii ’80, venise un maistru din Oltenia și când a văzut în ce condiții se lucra și unde a ajuns, a rămas uluit. Le-a zis minerilor: unde m-ați adus, în hrubele astea? Se umpluse de noroi pe papucii de oraș la poarta minei. În subteran era însă mult mai greu. Am avut noroc că am fost șofer și nu a trebuit să lucrez în aceste mine”, spune un alt sătean.

Satul Stănija din Hunedoara se află la 25 de kilometri de Brad, pe valea Crişului Alb, la capătul unui drum care părăsește șoseaua Brad – Abrud, și se afundă în munte, prin văile Stănijei și Săritorii.

Relieful său este spectaculos și atrage numeroși turiști, iar la poalele dealurilor, o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea reprezintă monumentul cel mai de preț al localnicilor.

De peste șase secole, oamenii s-au așezat în acest ținut protejat de munți și de pădure, pentru a crește animale și a munci în minele bogate în aur și argint, pe care și le înființau singuri, scotocind munții în căutarea filoanelor bogate în aur.

Rămășițele unor mine vechi pot fi văzute și în prezent în satul Stănija, chiar în curțile unor localnici, iar unii săteni povestesc că tradiția căutării aurului în pârâurile care traversează satul a fost păstrată din cele mai veci timpuri.

Până în urmă cu câțiva ani, Ioan Catalina din Stănija, retras din activitate, rămăsese ultimul căutător de aur aluvionar din România, iar uneltele sale pot fi văzute la Casa căutătorului de aur, un muzeu al mineritului din Munții Metaliferi, înființat în sat. Aici, turiștii pot vedea cum se extrăgea aurul aluvionar și cum arătau vechile guri de mină.

Știri Similare

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
pariuri sportive online romania
spot_img
spot_img

Știri Recente