Castelul Corvinilor poartă pecetea uneia dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei, Elisabeta Szilagy (1410 – 1484), soţia voievodului Iancu de Hunedoara, devenit guvernator şi căpitan general al armatelor Regatului ungar, şi mama regelui Ungariei, Matia Corvin.
Povestea reginei de la Hunedoara se împleteşte cu o serie de mituri, prin care îi este descrisă personalitatea puternică şi controversată.
- Familia puternică Szilagyi
Elisabeta Szilagyi s-a născut în 1410, într-o familie puternică din Transilvania, de origine maghiară, potrivit istoricilor. Elisabeta era fiica lui Ladislau Szilagyi, căpitanul cetăţii de la Srebrenik (Bosnia Herţegovina), şi sora lui Mihai Szilagyi, voievod transilvănean şi guvernator, pentru o scurtă perioadă, al Regatului Ungariei. Familia Szilagyi îşi avea originea în zona Sălajului şi a vechiului comitat Solnocul de mijloc din Transilvania.
„Familia Szilagyi era printre cele care sprijineau domnia lui Sigismund de Luxemburg. Tatăl Elisabetei, Ladislau, un om destul de învăţat, luase parte la luptele împotriva unor alţi pretendenţi ce se opuneau venirii lui Sigismund la tronul Ungariei”, afrima istoricul Camil Mureşanu, în cartea „Iancu de Hunedoara” (1957).
- Povestea de dragoste
La vârsta de 20 de ani, Elisabeta Szilagyi se căsătoreşte cu Ioan de Hunedoara, cel care avea să devină voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei. Cei doi s-ar fi cunoscut în vremea în care Iancu se afla în serviciile despotului sârb Ştefan Lazarevici, probabil pe una din moşiile pe care acesta le avea în sudul Ungariei.
„Din această căsătorie s-au născut doi fii: cel mare, Ladislau, în 1431, cel mic, Matia, la Cluj, la 24 februarie 1443. În vara sau toamna anului 1430, Ioan de Hunedoara a intrat, ca şi tatăl său odinioară, în serviciile directe ale regelui Sigismund. Cronicile spun că la această dată el era încă tânăr”, afirma Camil Mureşanu. În acea vreme, căsătoriile se făceau din convenienţă, fără a se ţine cont de sentimentele celor implicaţi. Era luată în considerare averea şi statutul social al familiilor şi, nu în ultimul rând, căsătoria avea scopul ca mireasa să aducă pe lume un moştenitor legal. Se spune însă că mariajul de convenienţă dintre Ioan de Hunedoara şi Elisabeta Szilagyi a devenit o poveste de dragoste. „Despre Ioan de Hunedoara se spune că doamnele de la curtea regală erau extrem de supărate pe el, pentru că nu le acorda atenţie, fiind foarte loial soţiei sale. Elisabeta, când nu se afla în Hunedoara sau în Cluj, îl urma chiar şi în bătălii, iar slujnicele ei erau un fel de tămăduitoare pentru armată”, afirmă Delia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor. După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit.
- Şi-a pus fiul pe tronul Ungariei
Elisabeta Szilagyi a avut un rol important în aducerea pe tronul Ungariei a fiului său, Matia, în vârstă de doar 16 ani. Potrivit istoricilor, la un an după moartea lui Ioan de Hunedoara, în 1456, cei doi fii ai săi, Matia şi Ladislau au fost trimişi în închisoare, la ordinele regelui Ladislau V (Postumul) al Ungariei, fiind acuzaţi de înaltă trădare. Fiul cel mare al lui Ioan, Ladislau Huniade, a fost decapitat în 1457, iar moartea sa a condus la o revoltă care l-a forţat pe regele Ungariei să fugă în Boemia. Ladislau Postumul l-a luat cu el, la Praga, pe Matia şi l-a ţinut în captivitate. La scurt timp, în toamna anului 1457, regele în vârstă de doar 17 ani a murit din cauza unei leucemii galopante, susţin unii cecetători. Rămas în Praga cu domiciliul forţat, Matia primeşte un mare ajutor de la mama sa Elisabeta şi de la fratele acesteia Mihai Szilagyi. Cei doi reuşesc să strângă o oaste numeroasă, cu care pornesc spre Buda, cucerind teritorii întinse traversate de râul Tisa.
Marea nobilime maghiară se simte ameninţată de forţa armatelor lui Mihai Szilagyi şi Elisabeta Huniade, care numărau 15.000 de oameni. În sprijinul Ligii Szilagyi – Huniade vine, în ianuarie 1458, Nicolas Garai, palatinul Ungariei, cel care s-a oferit să susţină alegerea lui Matia ca rege al Ungariei, dacă acesta se va însura cu fiica sa, Anna. Copila de opt ani era fosta logodnică al lui Ladislau Huniade, fratele lui Matia executat de fostul rege Ladislaus. Căsătoria nu a mai avut loc. În aceaşi vreme guvernatorul Boemiei, George de Podebrady, insista ca Matia, rămas încă la Praga, să ia de soţie pe fiica sa Ecaterina (1449 – 1464). Ecaterina aducea 60.000 de florini, ceruţi ca răscumpărare a vieţii lui Matia. Sub presiunea armatelor lui Szilagyi şi a susţinătorilor de anvergură ai acestora, Dieta Naţională reunită la Buda în 24 ianuarie 1548 l-a ales rege pe Matia, iar Ecaterina de Podebrady, în vârstă de 9 ani, urma să îi devină regină.
- Corbul, mesagerul reginei
Potrivit unor legende, Elisabeta Szilagyi ar fi primit vestea morţii fiului ei cel mare, Ladislau, de la un corb. Un alt corb i-ar fi anunţat-o că Matia Corvin, celălalt fiu al său, a fost eliberat din captivitate şi înscăunat pe tronul Regatului Ungariei. O astfel de povestire, a corbului – mesager al reginei, a fost transpusă în versurile unei balade, scrisă de poetul Janos Arany (1817, Salonta – 1882, Budapesta). Poemul se numeşte „Mama lui Matia” şi o înfăţişează scena în care un corb fură scrisoarea pe care Elisabeta voia să o timită fiului ei, ţinut în captivitate la Praga. Eisabeta îi scrisese degrabă lui Matia, „o scrisoare, umezită cu lacrimi iubitoare şi amarnice” pentru a-i aduce vestea că va plăti răscumpărarea şi îl va scoate din închisoare:
„Monede de aur şi de argint, te vor salva de această nenorocire, pentru că din inimă îmi doresc să te întorci acasă”. Mama cere slujitorilor ei să transmită numaidecât scrisoarea fiului ei Matia, spunând că îl va răsplăti cu saci de aur şi cai pe cel care o va duce mai repede la Praga. Unul dintre slujitori îi răspunde că scrisoarea va ajunge în şapte zile, altul că o va duce în trei zile, însă Elisabeta îşi doreşte un om cu aripi care să întreacă în viteză dorinţa inimii ei. Un corb negru ca smoala îşi face aparţia şi îi fură din mână epistola, făcându-se apoi nevăzut, spre uluiala supuşilor ei. Noaptea următoare însă, corbul se întoarce, având o altă scrisoare în plisc, trimisă de fiul ei, potrivit baladei.
- Legenda balustradei
După moartea lui Ioan de Hunedoara, lucrările de construcţie de la castelul de la Hunedoara au fost continuate de către Elisabeta Szilagyi, fiind extinse şi finisate Aripa Matia, Turnul Capistrano, capela şi alte încăperi. Soţia voievodului s-a implicat în amenajarea capelei castelului, dovada fiind blazonul acesteia, aşezat pe balustrada frumos împodobită a încăperii.
Există o legendă potrivit căreia Elisabeta ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada capelei, meşterul care lucra la construcţia ei urma să fie decapitat. Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, iar legenda spune că el a povestit tuturor celor pe care îi cunoştea despre dorinţa reginei şi niciun alt meşter nu a mai venit la castel pentru a continua construcţia. Balustrada capelei a rămas astfel neterminată.
- A avut grijă în castel de prima soţie a lui Matia
Prima logodnică a lui Matia Corvin, Elisabeta de Cilli, a fost adusă la Castelul Corvinilor şi plasată în grija soţiei lui Ioan de Hunedoara. Cununia urma să aibă loc peste doi ani, fiind, de fapt, un contract încheiat între familiile Cilli şi Huniade. Matia avea opt ani, iar Elisabeta de Cilli, nepoata despotului George Brankovic, 10 ani. Mariajul, care se datora relaţiilor şi averii importante a familiei Cilli, promitea avantaje considerabile pentru Matia, dar din cauza tensiunilor dintre cele două familii a avut loc doar patru ani mai târziu, în vara anului 1455. Pentru a fi sigure de căsătorie, cele două familii au decis ca Elisabeta de Cilli, logodnica lui Matia, să fie adusă la curtea Huniazilor, în timp ce Matia a fost trimis la curtea regelui Ladislaus V al Ungariei, o rudă a tatălui miresei, Ulrich de Cilli. Era un fel de luare de ostatici, susţin istoricii, stabilită de două familii care nu aveau încredere una în cealaltă, dar şi un obicei al vremii, ca fetele de măritat să fie aduse în familia viitorilor lor soţi, pentru a fi pregătite pentru căsnicie. Mariajul dintre cei doi copii însă nu s-a mai consumat, pentru că Elizabeta de Cilli s-a îmbolnăvit în vremea în care se afla în Castelul Corvinilor, în grija Elisabetei, şi a murit la trei luni de la căsătorie.
- Legenda fântânii
O legendă despre Elisabeta Szilagyi spune că ar fi ordonat uciderea celor trei prizonieri turci care ar fi săpat fântâna din curtea Castelului Corvinilor, chiardacă soţul ei, Ioan de Hunedoara le-ar fi promis acestora libertatea, dacă descopereau apă în stânca pe care a fost zidită cetatea. Se spune că prizonierii au săpat 15 ani până să dea de apă, însă nu au mai fost eliberaţi. Între timp, voievodul murise, iar soţia sa, Elisabeta Szilágyi, a hotărât uciderea turcilor. Pe un zid al boltei care acoperea în trecut fântâna a fost descoperită o inscripţie, tradusă în mai multe feluri, unul fiind „Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică“. Mult timp, însă, inscripţia care a dat naştere legendei a fost interpretată altfel: “apă aveţi, dar inimă nu”.
- Blestemul Elisabetei Szilagyi
Familia Huniazilor avea foarte mulţi duşmani, susţin istoricii, iar pentru că ţinea la cei doi fii ai săi foarte mult, Elisabeta i-a fi sfătuit ca niciodată să nu rămână singuri numai ei doi, de teama unui complot şi pentru ca, dacă unul va muri, celălalt să rămână în viaţă.
O legendă spune că în momentul în care Elisabeta a aflat că Ladislau, fiul ei cel mare, a fost decapitat la ordinul regelui Ungariei, Ladislau V Postumul, ea îl blesteamă pe rege, iar acesta după un an de la moartea fiului ei a murit în urma unei leucemii galopante.
- Cum arăta Elisabeta Szilagyi
Cele mai vechi dintre portretele care o înfăţişează pe Elisabeta datează din secolul XVIII. Istoricii susţin că nu au fost găsite documente, obiecte de artă sau ilustraţii din vremea ei, care să o înfăţişeze. Potrivit cercetătorilor, femeile din familiile nobile din Evul Mediu îmbătrâneau foarte urât, din cauza sedentarităţii, a consumului de carne şi vin, iar la anumite femei, la bătrâneţe, trăsăturile se masculinizează. Astfel a fost înfăţişată şi regina mamă, în portretele realizate în secolele trecute, mult însă după moartea ei, creaţii inspirate din personalitatea ei aprigă. Istoricul hunedorean Teodor Popa consemnează o trăsătură de caracter a Elisabetei.
„Ce o poate caracteriza mai bine pe această femeie, asemănătoare mamelor spartane, ca şi exclamarea ei, când îndată după urcarea fiului ei Matia pe tron, nobilii au vrut să-l despoaie de tron: Mai bine să-l văd mort pe fiul meu, decât fără coroană!”, scria istoricul, în volumul „Iancu Corvin de Hunedoara – Ioan Hunyadi”, publicat în 1928. Teodor Popa afirma că Elisabeta ar fi primit titlul de „Mater Heroica”, iar cronicarii vremii au numit-o „printre cele mai vrednice femei ale Ungariei”.
- A murit în circumstanţe necunoscute
Elisabeta Szilagyi a murit în 1483, în circumstanţe necunoscute. Potrivit unor istorici, a lăsat prin testament să fie moştennită de Ioan Corvin, copilul din flori al regelui Matia Corvin. Ioan Corvin de Hunedoara a decedat în 1504.