Totul în viaţă este să nu uiţi niciodată de unde ai plecat când ţi-era foame. Dacă uiţi, te costă ! Spun sursele că un lider de sindicat mineresc a uitat de toţi după ce s-a văzut la butoane.
Are o amnezie ciudată: nu mai ştie cine i-au fost aliaţii, dar îşi aminteşte perfect să-şi umple sacul cu foloase care evident nu i se cuvin.
Avariţia lui întrece însă orice închipuire. Cum vede ceva care-i place, hap!, înşfacă tot de la gura confraţilor de nu mai rămân nici firimituri.
Azi aşa, mâine aşa, numai că acuma i s-a înfundat. Iubitorii bârfei spun că foştii lui aliaţi s-au împrietenit cu opoziţia şi pun de o răsturnare de pe tron.
Degeaba nea liderul se face că nu vede. Tactica cu „orbu’ de la toţi şi nimeni de la orbu’” nu mai ţine.
