Oamenii se simt de regulă mai apropiați de ceea ce înțeleg și pot percepe. Despre faptul că din 2002 până în 2012 Deva a pierdut 13.000 de locuitori, ajungând de la 70.000 la ceva peste 56.000, am mai scris. În aceeași situație se află și Hunedoara, cu preciyarea că pierderea de populație a fost și mai dramatică – Hunedoara are acum tot cam 56.000 de locuitori, în condițiile în care ajunsese la un moment dat aproape de 80.000 de locuitori.
De ce reiau subiectul? Pentru că în urmă cu câteva zile a fost dat publicității un studiu (realizat de Institutul European din România) conform căruia în următorii 40 de ani, România va pierde 50% din tineri, iar numărul persoanelor în vârstă va crește cu o treime. Dacă în prezent cinci persoane active susțin una inactive, în 2050 raportul va fi de 2:1. Inutil de precizat că scăderea populației se va face simțită de la an la an, în condițiile în care nu se întrevăd măsuri pentru stoparea declinului demographic, iar prioritatea guvernamentală pare să fie constituită de campania pentru alegerile europarlamentare de anul viitor. În acest ritm și cu acestă viziune, românii din străinătate vor avea în curând mai mulți europarlamentari (și poate mai eficienți…) decât cei rămași în țară, din ce în ce mai blazați și descurajați.
E adevărat că numărul mașinilor pare să tot crească, parcările nu mai ajung, dar este doar o aparență. Numărul școlilor scade, rezultatul fiind comasările, până când, la un moment dat, nu vor mai fi nici școli de comasat. Nu întâmplător am precizat situația Devei și a Hunedoarei – reiese clar că orașele cu nivel de trai mai scăzut, lovite cel mai puternic de criza economică, pierd populație în ritm mai alert. Populație care se pierde de obicei în două direcții – spre orașele mai mari (studiul arată că cel mai puternic vor fi lovite orașele mici și mijlocii, pe de o parte, și zonele de sud și sud-vest ale României, pe de altă parte) sau spre țările din Vestul Europei. 12% dintre cei ce părăsesc țara au studii superioare, în timp ce sub o treime o reprezintă cei ce au absolvit doar școala primară. Cu alte cuvinte, în general pierdem forță de muncă educate, reprezentând cam 2/3 din totalul celor care pleacă.
Apelurile la patriotism, cântecele revoluționare, Ștefan cel Mare, Avram Iancu sau alți corifei nu vor fi de prea mare folos, atâta timp cât agenda politică națională pare decuplată de agenda publică, având ca efect scăderea șanselor României la performanță europeană. Un scenariu ar fi cel conform căruia pierderea de populație va fi compensate prin alții, veniți la noi din India sau Pakistan, sau pur și simplu prin menținerea (cu concursul nostru) României într-o zonă gri, nici jos, dar nici prea sus, în care cu timpul se vor putea cumpăra case de vacanță, ieftin, pentru protipendada europeană, că și așa numărul ramurilor economice performante scade văzând cu ochii. Specialiștii noștri plecați vor reveni în fruntea multinaționalelor, spre a asigura o revitalizare a țării într-un cu totul alt mod, apropiat de specificul vestic. Repet, e un scenariu, probabil sunt și altele, mai optimiste. M-aș bucura să mă înșel.