Deşi Florin Delinescu, fostul custode al Muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, era anchetat încă din anii trecuţi pentru infracţiuni de braconaj arheologic, el şi-a păstrat funcţia de custode până a recidivat acum două săptămâni
Numele lui Florin Delinescu apare şi în dosarul comorilor dacice în valoare de aproape patru milioane de euro, sustrase de patru deveni din siturile arheologice şi apoi vândute în afara ţării. Dosarul a fost trimis spre judecare în luna septembrie a anului trecut la Tribunalul Hunedoara. „Din actele de urmărire penală a rezultat că Delinescu Florin-Sorin, custode al Secţiei Sarmizegetusa Ulpia Traiana a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, a aderat la „Asociaţia Căutătorilor de comori şi Tezaure din România” cu sediul in Reşiţa, participand la acţiuni de braconaj arheologic. Cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul acestuia au fost descoperite şi ridicate următoarele: costum de camuflaj, două aparate de emisie-recepţie, manualul de utilizare a detectorului de metale Garrett GTI 2500, fragmente ceramice, 252 de monede, cataloage numismatice etc.”, se arăta într-un rechizitoriu formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Împotriva fostului custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu au fost luate măsuri la acea vreme.
L-au prins de două ori
În schimb anchetarea lui a continuat, iar în luna aprilie a acestui an Florin Delinescu a fost prins în flagrant în timp ce tranzacţiona ilegal un tezaur de monede dacice şi romane, din aur şi argint, care au fost sustrase din siturile arheologice ale cetăţilor dacice. Urma să obţină 5.500 de euro pe monedele antice, dar a fost trimis în arest. În urma percheziţiilor domiciliare au fost descoperite asupra lui şi alte tezaure de monede antice. „Cu ocazia percheziţiei din 10 mai 2013 organele de poliţie judiciară au ridicat de la domiciliul uneia dintre persoanele cercetate în cauză un lot de 3 monede de aur tip Lysimach, un inel medieval şi 77 de monede antice din argint. Piesele recuperate şi fac parte din tezaurele sustrase de la Sarmizegetusa Regia, parţial recuperate”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Bunurile arheologice urmau să ajungă pe piaţa neagră. Pentru a le „spăla” provenienţa, traficanţii de piese de patrimoniu le scoteau la licitaţii în afara ţării, dar demersurile lor erau fictive, pentru că, de fapt, tot ei sau apropiaţii lor erau cei care le achiziţionau.
