A fost publicată motivarea sentinței dată, pe fond, de magistrații Tribunalului Sibiu, prin care au fost achitați trei medici oncologi și mai mulți farmaciști din județul Hunedoara, arestați preventiv în 2013 în urma unei anchete răsunătoare la care alături de procurorii DIICOT a lucrat Traian Berbeceanu, la acea vreme şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba.
În aprilie 2013, în urma unor descinderi ale ofiţerilor de combatere a criminalităţii organizate aflaţi sub comanda lui Traian Berbeceanu, peste 30 de hunedoreni au fost aduşi la audieri, iar ulterior 12 dintre ei, printre care medicii oncologi Nadia Ţârvuloiu, Alina Popa şi Elisabeta Mezo, dar şi mai mulţi administratori ai unor farmacii din judeţul Hunedoara, au fost reţinuţi şi puşi sub învinuire pentru infracţiuni economice grave.
„În cursul anului 2010, doi dintre inculpați au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală. Au început să folosească firme pe care le dețineau și în care aveau calitatea de asociați și / sau administratori ori în care aveau aceste calități persoane apropiate sau chiar aparținători, și care dețineau farmacii, pentru a înregistra aprovizionări fictive cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante (substanțe cu valori mari și care sunt decontate din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în totalitate), după care medici de specialitate, cooptați în grupul infracțional organizat, prescriau astfel de medicamente pentru bolnavii de cancer aflați în tratament. Aceste medicamente nu erau în realitate administrate pacienților și nici nu existau faptic în farmaciile la care ajungeau rețetele prescrise de medici. Ulterior, aceste rețete erau depuse spre decontare la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a județului Hunedoara, încasându-se astfel contravaloarea acestora de către reprezentanții farmaciilor”, se arăta în rechizitoriul DIICOT.
Anchetatorii susțineau la acea vreme că prejudiciul se ridica la circa 11 milioane de lei, iar cercetările s-au finalizat cu un dosar de 40 de volume, trimis spre soluționare la Tribunalul Sibiu. La şapte ani şi jumătate de la data punerii sub învinuire a celor 12 inculpaţi din dosar, instanţa de fond a decis achitarea a zece dintre ei, printre care și cei trei medici oncologi Elisaveta Mezo, Alina Popa şi Nadia Ţârvuloiu, pentru toate infracţiunile de care au fost acuzaţi. Doar administratorii de societăţi comerciale Tatiana Făgădar şi Mihai Drăgoescu au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală. În motivarea sentinței, magistrații Tribunalului Sibiu au arătat de ce i-au găsit nevinovați pe majoritatea celor inculpați.
„În condițiile crizei de medicamente oncologice și adjuvante existentă pe piața medicamentelor din România în perioada cercetată, respectiv 2010-2012, medicii oncologi trimiși în judecată în prezentul dosar, s-au găsit în situația deloc ușoară, dar și neplăcută de a nu dispune permanent de aceste medicamente, absolut necesare supraviețuirii persoanelor bolnave de cancer. Din declarațiile persoanelor audiate în cauză rezultă că nu erau rare situațiile în care aceste medicamente nu se găseau în farmacia Spitalului Județean din Deva, motiv pentru care, potrivit legislației în vigoare bolnavul era pus în situația de a se deplasa la farmacii pentru a-și procura medicamentul oncologic sau adjuvant pe baza rețetei medicale prescrisă de medicul oncolog. În acea perioadă, tocmai datorită lipsei medicamentelor oncologice, Ministerul Sănătății din România a permis eliberarea medicamentelor de către farmacii cu circuit deschis (farmaciile din oraș). Însă, datorită perioadei foarte lungi în care Casa de asigurări de sănătate deconta farmaciilor medicamentele compensate furnizate de acestea bolnavilor, pe piața medicamentelor a intervenit un blocaj, farmaciile nefiind interesate să achiziționeze de la producători medicamente oncologice care aveau costuri foarte ridicate”, se arată în motivarea soliției prin care medicii oncologi au fost achitați.
În aceste condiții, arăta instanța, medicii oncologi, având în vedere că în bolile oncologice timpul este esențial pentru eficiența tratamentului (tratamentul trebuie administrat urgent urmându-se o schemă de tratament), au apelat la diverși furnizori de medicamente, în scopul obținerii acestor medicamente, indispensabile tratării bolnavilor de cancer.
„Au făcut aceste demersuri fiind obligați să le facă în interesul pacienților, pentru a acorda o șansă la viață acestora. În acest sens medicii comunicau furnizorilor de medicamente/reprezentanților medicali medicamentele necesare efectuării tratamentului pentru bolnavii care nu au reușit să le obțină ei înșiși de la farmaciile din oraș. Întârzierea administrării tratamentului citostatic poate avea efecte tragice asupra pacienților suferinzi de această boală deosebit de agresivă. În aceste condiții, era absolut necesar ca medicamentele să existe permanent în secția de oncologie pentru realizarea unui tratament efectiv pacientului bolnav de cancer. Acest stoc de medicamente oncologice s-a dovedit a fi, în urma probatoriului administrat, un stoc real, absolut necesar a exista în condițiile în care la farmacia spitalului nu existau de multe ori astfel de medicamente”, se arată în motivare.
Datorită necesității urgenței efectuării tratamentului, dar în lipsa medicamentelor citostatice din farmacia spitalului și adeseori si din farmaciile de pe raza județului Hunedoara, medicii oncologi, în dorința de a trata acești bolnavi, au fost nevoiți să facă demersuri pentru obținerea acestor medicamente, să aibă la dispoziție un stoc de astfel de medicamente, denumit ”stoc de rezervă”, la care aveau acces medicii și personalul medical al secției de oncologie din cadrul Spitalului Județean Hunedoara, în vederea tratării bolnavilor de cancer.
„Medicii oncologi au încercat în virtutea exercitării profesiei de medic, a menirii acestei profesii și în interesul pacienților să asigure acestora tratamentul cu aceste medicamente, contactând furnizori de medicamente sau administratori ai unor farmacii care dispuneau de astfel de produse și care să le aducă aceste medicamente medicilor, motivat de faptul că bolnavii nu găseau de multe ori aceste medicamente în farmacii. Mulți dintre aceștia sau aparținătorii lor erau persoane în etate, cu o stare de sănătate și așa precară, ori locuiau în zone rurale, fiind nevoiți să se deplaseze la farmaciile în oraș pentru a-și căuta medicamentele, de multe ori, fără succes”, se arată în motivare.
Prejudiciul CJAS nu există
Această penurie de pe piață a medicamentelor oncologice și adjuvante nu poate fi imputată nici medicilor și nici pacienților, însă a-i fi lăsat pe acești pacienți fără tratament, ar fi dus la efecte ireversibile asupra sănătății și vieții acestora, arătau magistrații.
„Din acest motiv, (deși era obligația sistemului sanitar din România să asigure existența în stocul spitalelor a medicamentele necesare tratamentului pacienților bolnavi de cancer), medicii s-au implicat personal în obținerea în timp util administrării pacientului a medicamentelor citostatice și adjuvante, pentru ca acestor pacienți să le fie administrat tratamentul citostatic, chiar încălcând unele norme, instrucțiuni emise de Ministrul Sănătății”, se arată în motivarea sentinței.
Magistrații au stabilit că acțiunile medicilor nu au prejudiciat CJAS Hunedoara, întrucât nu numai că nu s-a dovedit că medicamentele oncologice trecute pe aceste rețete (apreciate false de organul de urmărire penală) nu s-au regăsit în tratamentul efectuat pacienților, însă chiar procedura autorității care deconta aceste medicamente trebuia imperativ urmată , aceasta dând o aprobare care se elibera pe baza unui referat justificativ, căruia îi erau anexate analizele pacientului, actele de identitate, consimțământul scris al acestuia, referat care era depus la CJAS personal de pacient.
Soluția dată de Tribunalul Sibiu a fost contestată, iar dosarul va fi judecat, în apel, la Curtea de Apel Alba Iulia.
