Primarii de comună au împrăştiat bani publici în stânga şi-n dreapta cu generozitatea omului care i-a câştigat la loto. Spre exemplu, un primar a acordat despăgubiri salariaţilor pentru pierderile prilejuite de sărbătorirea Crăciunului. Alt primar a dat, sieşi şi vicelui, spor de condiţii vătămătoare de radiofrecvenţă
Raportul Curţii de conturi, publicat la sfârşitul săptămânii trecute, prezintă câţiva primari care îşi justifică cheltuielile făcute din bani publici într-o manieră de un comic devastator. Din păcate, în spatele „miştocărelilor”, (mai mult ca sigur) involuntar comise, se află bani palmaţi din bugetul unor comunităţi sărace.
„Acatiste” de la Băcia
Primarul Nicolae Panţa de la Băcia calcă pe urmele ginerelui său, Emil Rîşteiu, mai hârşâit în spartul banilor publici. Socrul Panţa apare în Raport cum că ar fi dat acatiste („servicii religioase” – spun inspectorii Curţii de conturi) din bani publici fără respectarea legii. Tot nelegal, Panţa a premiat câţiva elevi şi un ONG cu apucături sportive. Totuşi, cel mai mare prejudiciu comis de primarul Nicolae Panţa este legat de faptul că nu a încasat nicio taxă de la băieţii deştepţi care exploatează cariere şi balastiere pe raza comunei Băcia. Cam 189.000 de lei a pierdut comunitatea din această afacere.
Plăţi „pe pupe”, contabil „pe şest”
Silviu Nan, primarul comunei Gurasada, şi-a tras contabil pe şest (plătit nelegal), însă a cam aruncat banii pe fereastră. Finanţistul nu
l-a scăpat de cheltuielile incorecte. Inspectorii de conturi susţin că Nan a cumpărat bunuri la „la preţuri mult mai mari faţă de valoarea de piaţă, înregistrând un prejudiciu estimat la 30.000 lei. Mai mult chiar, primarul comunei Gurasada a făcut plăţi cu banii primăriei „fără existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate. „Gaura” pricinuită de această învârteală e de 24.000 lei.
Spor de vătămare pe radiofrecvenţă
Mai nou, agricultorii din Ţinutul Pădurenilor cultivă câmpuri radioactive care vatămă cu fix 21.000 lei sănătatea primarului Ciprian Achim şi a vicelui Adrian Mihonesc de la Llese. Astfel, „în perioada octombrie 2011- 2014, s-au acordat demnitarilor primăriei (primar şi viceprimar), un spor de 10% pentru condiţii vătămătoare, determinate de acţiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţa”, notează inspectorii de conturi. Primarul Achim spune că la Lelese toată lumea e vătămată de „radiofrecvenţă”, toţi angajaţii au luat spor de pe urma câmpurilor electromagnetice, însă Curtea de conturi a cerut banii înapoi numai de la el şi de la vice. Oricum nu va da nimic îndărăt pentru că Ponta l-a iertat prin amnistie fiscală, ne explică primarul Ciprian Achim.
Despăgubirea suferinţelor pricinuite de zaiafeturi
Călin Dud, primarul comunei Luncoiu de Jos, a inventat indemnizaţii la care nici un legiuitor nu a îndrăznit să spere. Înainte de orice, trebuie spus că indemnizaţia este o „despăgubire pentru un prejudiciu, pentru o pagubă suferită”. Primarul Călin Dud a înţeles cât de păguboase sunt chefurile de sărbători, motiv pentru care a acordat tuturor lefegiilor săi „Indemnizaţie de 8 Martie” şi „Indemnizaţie de Crăciun”. De Paşte, Călin Dud nu a dat indemnizaţie. Probabil, i-a suflat-o Iuda (30 arginţi), impostorul care nici măcar nu era primar.
Revenind la afaceri mai lumeşti, Primăria condusă de Dud are lipsuri la inventar de aproape patru milioane (3.913.000) lei şi un prejudiciu de 47.000 lei pentru că a plătit la Stejarul Prestcom SRL lucrări „fără ca facturile întocmite să conțină informaţii privind denumirea şi
cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate precum și valoarea serviciilor/ lucrărilor facturate și fără ca facturile întocmite să fie însoțite de situații de lucrări sau alte documente justificative care să conțină informațiile obligatorii prevăzute de lege”, scrie în raportul Curţii.
Arhitectura plăţilor fără temei
Petru Câmpian, primarul comunei Certeju de Sus a dat autorizaţii de construire după reguli numai de el ştiute, cu taxă eronată – spun inspectorii de conturi. De asemenea, primarul Câmpian a plătit „cheltuieli fără temei legal în baza unor contracte de prestări servicii încheiate, reprezentând servicii în domeniul „Urbanism şi Amenajarea Teritoriului”, deşi la nivelul unităţii administrativ-teritoriale era înfiinţat, încă din anul 2010, un Compartiment de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului” – cu un prejudiciu de 17.000 lei şi a comis „angajarea şi plata unor cheltuieli fără temei legal privind energia electrică, apă, deşeuri menajere aferente bazei sportive din localitatea Certeju de Sus, deşi aceasta a fost atribuită prin contract de comodat, în folosinţă, Asociaţiei Sportive „Aurul” Certej” – cu o gaură de 37.000 lei. (Marcel Bot)
