Mănăstirea Prislop, unul dintre locurile de poveste ale Hunedoarei, nu poartă doar amintirea părintelui Arsenie Boca, la mormântul căruia vin să se roage un număr impresionant de pelerini, dar şi pe cea a sihastrului Ioan, canonizat de Biserica Ortodoxă
Într-o zi obişnuită de februarie câteva mii de oameni vin la Mănăstirea Prislop. Cei mai mulţi dintre ei se aşează la coadă pe aleea care duce la mormântul părintelui Arsenie Boca, unde se roagă cu speranţă.
Prea puţin cunoscut
Aleea pietruită din cimitir este ocupată mai tot timpul de o mulţime de credincioşi. Oamenii urcă tăcuţi spre mormânt, pentru a se închina, aprind candele şi aşează flori. Mulţi dintre ei se întorc apoi spre biserică, fără să ştie că la numai câteva zeci de metri de locurile de veci împodobite cu crini a fost zidită chilia unui pustnic considerat sfânt. Pentru a ajunge la grota Sfântului Ioan de la Prislop, canonizat în 1992, pelerinii urcă pe o potecă în pădure, apoi coboară trecând peste treptele cioplite în stâncă şi peste cele din rădăcini groase, mai fac apoi câţiva paşi pe marginea unei râpe, şi se găsesc în faţa chiliei săpate în piatră. Pentru a ajunge în interior, pelerinii mai urcă câteva trepte cioplite în stâncă. Maicile de la Prislop au amenajat o balustradă pe marginea potecii şi la intrarea în chilie. Înăuntru, un perete este ocupat de icoana sihastrului, o cruce, un tablou religios şi un felinar. Într-un alt colţ al chiliei se află un loc pe care sunt aşezate candelele şi lumânările aprinse de credincioşi, iar o cutie a milei este aşezată pe în chilie. Reprezentanţii mănăstirii îi înştiinţează pe vizitatori, printr-o pancartă, să nu mai introducă bani printre crăpăturile grotei.
Numărul celor care ajung să viziteze grota este mult mai mic faţă de cel al pelerinilor veniţi să se roage la mormântul părintelui Arsenie Boca. Accesul este mai dificil din cauza potecii înguste, însă efortul, spun oamenii, merită din plin. Liniştea lăcaşului este tulburată doar de rugăciunile vizitatorilor, amestecate cu susurul izvorului ce străbate valea.
Povestea pustinicului Ioan de la Prislop este mai puţin cunoscută decât cele legate de părintele Arsenie Boca. Despre pustnicul Ioan se spune că a trăit în urmă cu cinci secole într-un sat din Ţara Haţegului, şi a intrat de tânăr în obştea călugărilor. În acea vreme, în locul unde se află în prezent mănăstirea exista doar biserica şi, potrivit documentelor vremii, câteva construcţii din lemn ale unei mai vechi mănăstiri, în care locuiau ceilalţi călugări. Sihastrul Ioan şi-a săpat singur în stâncă o chilie întunecoasă, şi s-a retras în singurătate.
Ucis de vânători
„Se spune ca un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus – în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş – a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, ca la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de „chilia” sau iarăşi „casa sfântului”. Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viata lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că pe când îşi facea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, îl descria Mircea Păcurariu, autorul cărţii „Sfinţi Români”, ediţia 1987. Nu se cunosc informaţii despre cât a trăit Ioan şi nici unde a fost înmormântat, însă chilia sa, devenită loc de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii, este dovada existenţei sale.
Scrierea de la 1762 a călugărului Efrem
Un călugăr al mănăstirii Prislop, pe nume Efrem, îl aminteşte pe sihastru, într-un document din 1762, în care scria următoarele versuri. „Şi atunci, un tânar oarecare din sat,/ Numele lui Ioan, Sfântului Nicodim a urmat;/ Din lume şi rudenii cu totul au ieşit,/ De aici la mine au venit./ Într-o stâncă, chilie şi-au făcut,/ În care slujind, lui Dumnezeu a placut/ Şi pe el după sfârşit Dumnezeu l-a proslăvit;/ Peştera şi acum se găseşte/ Şi „Chilia Sfântului” se numeşte./ Iară după oarecare întâmplare,/ Cu a lui Dumnezeu înainte apărare,/ Rudele sfântului cele din sat/ Moaştele cu totul le-au ridicat/ Şi în Ţara Româneasca le-au adus/ La oarecare mânăstire le-au pus./ Însă la neamul lui pururea se pomeneşte/ Fiindcă şi o părticică din moaştele lui se găseşte”.
Sfântul Ioan de la Prislop este sărbătorit în 13 septembrie, cu o zi înainte de hramul mănăstirii. Imaginea sihastrului care şi-a săpat chilia în stânca din apropierea bisericii rămâne însă, de cele mai multe ori, eclipsată de cea a părintelui Arsenie Boca, la mormântul căruia vin să se roage un număr impresionant de pelerini. (Carmen Cosman-Preda, Daniel Guţă)
[box type=”tick”]Se modernizează drumul de acces
Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat devizul general al investiţiei în modernizare drumului judeţean 687 K Bretea Strei – Silvaşu de Jos – Silvaşu de Sus – Mănăstirea Prislop, pe traseul km 5+100 – 12+275 şi a inclus proiectul printre cele prioritare din acest an. „Am aprobat investiţia astăzi şi vom începe modernizarea drumului judeţean din Silvaşul de Jos până la Mînăstirea Prislop. Şoseaua vafi lărgită, pentru a îmbunătăţi modul în care se circulă spre Mănăstirea Prislop,şi vor fi amenajate locuri de parcare în zona mănăstirii”, a declarat Dorin Gligor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Parcarea din zona mănăstirii a fost lărgită şi în 2014, însă în zilele de sărbătoare s-a dovedit insuficientă pentru numărul mare al pelerinilor. La Mănăstirea Prislop ajung săptămânal mii de oameni din toate colţurile ţării. Cei mai mulţi vin aici pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul născut în 29 septembrie 1910 în comuna hunedorană Vaţa de Sus a slujit la mănăstirea Prislop şi la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi a fost unul dintre martirii închisorilor din regimul comunist. După moartea sa, în 1989, Mănăstirea Prislop, unde a fost înmormântat, a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării. Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele fostul stareţ, ctitor şi duhovnic de la Prislop. Mănăstirea se află la aproximativ 10 kilometri de oraşul Haţeg şi la 20 de kilometri de Hunedoara, aparţinând de satul Silvaşul de Sus (Haţeg).[/box]
[box type=”alert”]Răniţi la mormântul arhimandritului
S-au dus să se roage la mormântul lui Arsenie Boca, cel supranumit Sfântul Ardealului, însă în cele din urmă au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Două persoane s-au accidentat, iar o a treia a leşinat şi imediat au intervenit jandarmii aflaţi în zonă. Primul dintre accidentaţi a alunecat în zona mormântului părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop şi a acuzat dureri puternice în zona gleznei. Jandarmii au transportat imediat victima la ambulanţă, edar în scurt timp au mai venit în sprijinul unei persoane care s-a rănit la umăr după ce a alunecat în aceeaşi zonă. Cea de-a treia persoană a leşinat după ce a ieşit pe poarta Mănăstirii. La fel ca şi prima victimă, şi celelalte două au fost duse la ambulanţă pentru îngrijiri medicale. „Acest sfârşit de săptămână a fost unul foarte încărcat din punct de vedere al pelerinilor. Aproximativ 20 de jandarmi au asigurat acestor persoane un climat de linişte şi ordine publică”, au declarat reprezentanţii IJJ Hunedoara.[/box]
