Pe şantier a ajuns să se moară mai des decât în minerit, considerat printre cele mai periculoase domenii de activitate. De vină este, în principal, obişnuinţa românului de a nesocoti regulile, chiar şi pe cele care ţin de securitatea lui, iar din ce în ce mai des consecinţele sunt tragice.
Domeniul construcţiilor, al şantierelor, ţine capul de afiş în ceea ce priveşt
e accidentele de muncă grave sau mortale. În construcţii se moare din două cauze: ori prin căderea de la înălţime, ori prin surparea malurilor de pământ. Cea din urmă cauză a ucis trei oameni în doar două luni şi asta numai în Valea Jiului. Muncitori angajaţi ai Hidrocostrucţia – firmă cu experienţă, audiată intern şi internaţional – şi-au găsit sfârşitul îngropaţi sub tone întregi de pământ în şanţurile săpate pentru introducerea reţelei de canalizare din Vulcan. S-a întâmplat de data aceasta la Vulcan, dar accidente se pot produce oriunde, iar de regulă în astfel de cazuri concluziile sunt de neimaginat: de vină sunt chiar victimele.
„Minializează riscurile. Foarte mulţi oameni care lucrează pe şantierele din construcţii provin din minerit şi omul e învăţat că surparea vine numai de deasupra capului. Nu sunt obişnuiţi cu riscurile şi de multe ori sunt instruiţi, dar minimalizează în continuare riscurile”, explică Ileana Bodea, şeful Serviciului de Securitate a Muncii Petroşani din cadrul ITM Hunedoara.
Şi mai grav este că nu o dată indisciplina în muncă este coroborată cu consumul de alcool, iar consecinţele sunt tragice.
Vin de la sute de kilometri depărtare
Şi mai există un aspect. Omenii trag „tare”, să gate lucrarea, chiar şi dacă nu au un termen strict, să îşi încaseze banii, ce ajung la familiile lor. Pe şantierele din Valea Jiului lucrează muncitori veniţi de la sute de kilometri depărtare, care şi-au lăsat acasă sotiile si copiii. Licitaţia organizată de ApaServ pentru modernizarea reţelei de apă şi canalizare din Valea Jiului a fost câştigată de Hidrocostrucţia, dar loturile lucrării au fost împărţite între sucursalele companiei. Iar pentru salarii de aproximativ 1.000 de lei, care în multe cazuri reprezintă singurul venit al familiei, oamenii ajung să îşi rişte chiar viaţa în lucrări ce nu ţin cont de normele de securitate a muncii.
„Cred că foarte mulţi nu au experienţă la canalizare şi, repet, minimalizează riscurile. Hidroconstrucţia este o firmă auditată extern, au sisteme de siguranţă… Cum s-a întâmplat şi la precedentul accident mortal. Sistemele de protejare a malurilor erau la 20 de metri, în maşină. Probabil că au mai lucrat şi altădată aşa şi nu sunt conştienţi de riscuri. Eu am înţeles că s-a făcut o instruire, inclusiv după producerea accidentului care a avut loc în martie la Vulcan, cu toţi lucrătorii de pe toate şantierele. Au ingineri care sunt repartizaţi pe străzi. Au şefi de echipă, dar cel de ieri (n.r. miercuri) a fost chiar şef de echipă. Nu pot să spun decât că minimalizează riscurile. Sunt inconştienţi”, a exemplificat Ileana Bodea, referindu-se chiar la accidentele produse la Vulcan, soldate cu trei victime.
Inconştienţa lasă familii îndoliate
Reprezentanţii ITM au făcut la rândul lor instruiri cu personalul de pe şantiere şi le-au explicat oamenilor riscurile producerii accidentelor chiar şi atunci când există sisteme de susţinere, asta ca să nu mai vorbim de lucrările neasigurate. Şi ,totuşi, în realitate lucrurile sunt departe de a fi ca în manual. Iar inconştienţa lasă familii îndoliate şi copii fără părinţi. Putem vorbi, fără să generalizăm, despre acea apetenţă a românului de a încălca regulile, de a nu se gândi nici măcar o secundă la consecinţele faptelor lor. Pentru că altfel nu se explică de ce, chiar şi atunci când beneficiezi de toate dotările necesare, te încăpăţânezi să lucrezi pe sistemul „hei – rup”! Grav este că astfel de accidente se pot produce oriunde, pentru că, să nu uităm, întreaga Vale a Jiului este un şantier, ca urmare a proiectului derulat de SC ApaServ Valea Jiului SA. Poate doar muncitorii să fi învăţat ceva din cele două tragedii, iar respectarea normelor să devină literă de lege şi nu materie facultativă.
„Cele mai multe accidente din România se produc în construcţii din două cauze: cădere de la înălţime de pe schelă şi surparea malului. La o săptămână după ce s-a produs accidentul la Vulcan (n.r. 12 martie a.c.) a fost surpare de maluri la Piteşti. Deci, omul este inconştient. Nu neapărat dacă ai lucrat într-un mediu dificil cum e mineritul, înseamnă că eşti conştient şi de riscuri. Trebuie mai multă disciplină tehnologică, mai multă supraveghere”, a conchis Ileana Bodea, şeful SSM Petroşani din cadrul ITM Hunedoara.
