-4.9 C
Deva
joi, februarie 20, 2025

(VIDEO) Doamna munților Retezat. Povestea Mariei Magdalena, faimoasa paznică de la Pietrele

  • Domeniul Retezat, redus la vreo aproximativ 10.000 de hectare, a rămas în posesia familiei Kendeffy până la naționalizarea acestuia de către regimul comunist instalat după Al Doilea Război Mondial. În Retezat, la Pietrele (1.480 metri) a fost construită în anii ‘30, de Touring Club Deva, una dintre primele cabane destinate turiștilor, pe locul unei mai vechi case de adăpost, mistuită de flăcări.

Casa Pietrele a fost pusă la dispoziția turiștilor din toamna anului 1936, la scurt timp după declararea Retezatului drept primul parc național al României, iar un an mai târziu, în 15 august 1937, a fost sfințită printr-o slujbă religioasă. În primii ani de la înființare, de cabană a avut Maria Magdalena Hamz, considerată primul ghid turistic din Retezat.

„A fost un personaj deosebit, care se conturează în istoricul Munţilor Retezat, o bună cunoscătoare a muntelui, primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu şi care a marcat primele trasee montane cu momâi”, informau administratorii complexului Pietrele.

Mai multe fotografii de la începutul anilor ‘40, unele realizate de fotograful Joseph Horvath, o înfățișează pe Maria Magdalena, în straie de vânător, în mijlocul grupurilor de turiști ajunși la Pietrele sau singură, purtând o pușcă sau un topor. Printre oaspeții faimoși care au întâlnit-o s-au numărat scriitorii Marin Preda, Mihail Sadoveanu și Vasile Voiculescu. Marin preda a numit-o „doamna munților Retezat”, iar Vasile Voiculescu a relatat despre uluirea pe care aceasta i-a produs-o.

„Întâia oară am vânat păstrăvul în Jii, când apele nu-i erau încă negre de spălătura cărbunilor de la Petroşani. Mai târziu l-am pescuit tacticos, cu undiţă perfecţionată şi muscă artificială, la două mii de metri înălţime, în apele de gheaţă ale Galeşului şi Bucurei. Dar nu mâncam cu siguranţă păstrăvi decât când vestita Maria Magdalena, gazda ohavnică a Retezatului, se îndura să ni-i aducă. Pleca de la casa de adăpost singură, era taina ei, şi în cel mult două ceasuri era înapoi, cu traista plină. Se vorbea de vrăjitorie. Eu cred că îşi avea anume cotloane, adevărate crescătorii de păstrăvi, unde-i prindea după voie”, scria Vasile Voiculescu.

O legendă spune că Maria Magdalena ar fi primit un ceas de aur de la un lord englez, oaspete al familiei Kendeffy, venit la vânătoare în Retezat. Pentru acest ceas de aur ar fi fost însă jefuită de mai mulți soldați sovietici, pe care i-a întâlnit într-o vale a munților. Drept răzbunare, Maria Magdalena i-ar împușcat în 1945 pe sovietici și le-ar fi ascuns trupurile, în locul numit „la morminți” din Retezat.

O altă legendă spune că în refugiul din Retezat, ar fi adăpostit fugarii ajunși în munți, în anii războiului și în primii ani de comunism. Timpul petrecut de Maria Magdalena la Pietrele se întinde până în jurul anului 1950, când cabana a fost preluată de Confederaţia Naţională a Muncii, iar ea a fost scoasă la pensie, informau administratorii complexului Pietrele.

În ultimii ani din viață ar fi rămas paznică la un gaterele din Câmpul lui Neag, trăind într-o stare precară. A murit în 1955, potrivit unor mărturii, înecată cu oasele unui păstrăv pe care îl prinsese în Retezat, iar după altele cu ale unui pui. O cascadă de pe valea Pietrele aflată în apropiere de complexul din munți poartă numele Maria Magdalena.

Știri Similare

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/