- Municipiul Brad s-a dezvoltat în secolul XX, datorită vastelor resurse minerale din Munții Metaliferi. Aurul, argintul și cuprul au fost exploatate intens în jurul „capitalei Țării Zarandului”, iar exploatările miniere au adus mii de oameni și locuri de muncă în zonă.
Minele și uzinele metalurgice din Munții Metaliferi și-au încetat activitatea în anii 2000., iar municipiul Brad, centrul exploatărilor aurifere a fost afectat profund de transformările care au urmat deceniilor în care mineritul a fost pilonul de susținere al economiei locale.
Orașul cu 13.000 de locuitori de pe valea Crișului Alb oferă câteva atracții turistice unice în România.
Muzeul Aurului din Brad cuprinde o colecție bogată de minerale și exponate dedicate mineritului, strânsă de-a lungul a peste un secol.
Aici pot fi admirate aproape 1.000 de piese de aur nativ, în forme şi combinaţii rare, care le-au adus denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”, „harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, „şopârlele din aur”.
În muzeu este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, sunt prezentate unelte vechi de mineri, dar și metale mai puțin cunoscute ca silvanitul şi nagyagytul, desoperite în Munţii Apuseni. Sute de minerale provenite din alte colțuri ale lumii sunt expuse alături de prețioasele obiecte de „aur curat”.
Satul Țebea se află în vecinătatea municipiului Brad și a intrat în istorie datorită personajelor legendare Avram Iancu și Horea.
În cimitirul bisericii din satul Țebea, călătorii pot vedea Gorunul lui Horea, vechi de peste patru secole, devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru români. Stejarul legendar din satul Ţebea a intrat în istorie în toamna târzie a anului 1784.
Se spune ca a fost locul de întâlnire al capilor răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, împotriva nobilimii maghiare. Aici liderii răsculaţilor au plănuit revoltele sângeroase ale moţilor, care s-au răspândit cu repeziciune în satele din Ţara Zarandului şi din ţinuturile Devei şi Hunedoarei.
Câteva decenii mai târziu, lângă stejarul secular avea să fie înmormântat Avram Iancu (1824–1872), lider al românilor din timpul mişcărilor revoluţionare din Transilvania anilor 1848 şi 1849.
Într-o pădure de la marginea satului Ruda, aflat la cinci kilometri de zona centrală din municipiul Brad, se află una dintre cele mai cunoscute rămășițe ale exploatărilor miniere antice din România, galeria Treptele Romane.
Locul bine conservat şi-a primit numele de la faptul că la capătul celor aproape 200 de metri ai galeriei mai pot fi văzute scările dăltuite în piatră, specifice minelor din vremea romanilor. Din fundul galeriei, alte tuneluri miniere formau un labirint subteran uriaş şi neregulat, pe care oamenii l-au săpat în căutarea filoanelor de aur.
„Ruda a fost pe vremea romanilor un remarcabil centru minier, cum dovedesc diferite rămăşiţe şi pietre cu inscripţii romane“, scria Ion Rusu Abrudeanu, istoric și proprietar de mine, în anii interbelici.
Potrivit istoricilor, minele antice din Masivul Barza au funcționat începând din secolul al II-lea și au fost abandonate odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele următoare.
Activitatea minieră din regiunea Bradului (câmpul minier Barza) a fost reluată în Evul Mediu și a atins apogeul în secolul XX, minele de aur din perimetrul Barza au produs peste 200 de tone de aur, pe lângă cantitățile mari de argint, cupru și alte metale valoroase.
