Au trecut cinci decenii de la începutul celui mai mare proiect hidroenergetic din vestul României, Amenajarea Râului Mare din Retezat. Investiția a fost anunțată în anul 1973, a început doi ani mai târziu în locul numit Gura Apelor, aflat la poalele munților Retezat, Țarcu și Godeanu, în Parcul Național Retezat.
Aici urma să fie construit barajul Gura Apelor din Retezat, iar în apropiere hidrocentrala Retezat şi hidrocentrala Clopotiva, cu o putere instalată totală de 349 MW. Lucrările la Amenajarea Râul Mare – Retezat au început în 10 ianuarie 1975.
„Totul e foarte simplu: se ia un munte, se fărămițează şi apoi se transportă în altă parte, unde va forma noul baraj”, informa revista Flacăra, într-un amplu reportaj dedicat proiectului, publicat în numărul din ianuarie – martie 1975.
Barajul Gura Apelor din Retezat a fost construit din materiale locale: piatră și argilă. La fundația barajului au fost excavate aproape două milioane de metri cubi de rocă și pământ, până când constructorii au ajuns la un strat de fundare extrem de dur.
De asemenea, la construcția barajului au fost folosiți peste nouă milioane de metri cubi de rocă scoasă din munte, argilă folosită la etanșare și bolovani de râu – materialele ecologice menite să înlocuiască pe cât posibil utilizarea betonului.
Moment istoric. Lacul Gura Apelor a atins cota maximă după 35 de ani
„De ce s-a adoptat această soluţie? Merită relevat un fapt interesant, pe care-l deţinem de la şeful de proiect, inginerul Nicolae Florescu, de la Institutul de studii şi proiectări hidrotehnice. În alegerea variantei optime de baraj s-a luat în considerare şi calculul energetic, mai precis, consumul de combustibili primari — motorina, benzina etc — precum şi de energie electrică, încorporat în materialele de construcţie, în transportul şi punerea lor în operă, cum spun tehnicienii. Tocmai acest calcul a pledat cu putere pentru varianta aleasă în final, fără a mai vorbi de faptul că ea duce la o considerabilă economie de ciment”, informa Lionel Nițescu, autorul articolului din revista Flacăra.
Nu trebuie să fii specialist pentru a-ţi da seama cât ciment ar înghiţi un baraj de beton de dimensiunile celui care urmează să zăgăzuiască apele Râului Mare, în inima Retezatului, completa autorul.
„Amatorilor de cifre le putem însă preciza că acest ciment ar fi trebuit transportat în 49.000 vagoane, deci în circa 700 trenuri. Dacă s-ar forma o singură garnitură uriaşă, s-ar întinde de la Bucureşti la Timişoara”, arăta Revista Flacăra.
Șantierul deschis la începutul anului 1975 și viza construcția, în numai cinci ani, a hidrocentralei subterane retezat, de mare cădere (582,5 metri), cu volumul unei clădiri de 15 etaje, în care sunt adăpostite cele două turbine Francis.
„În ceea ce priveşte echipamentul energetic, trebuie spus că turbinele de tip Francis destinate Retezatului urmează să fie fabricate în întregime în ţară, la Reşiţa. Constructorii vor avea de trecut un greu examen, dată fiind, în special, complexitatea rotorului gigant. Va fi, pentru ţara noastră, o premieră tehnică de un interes deosebit”, informa Revista Flacăra.
Hidrocentrala din Retezat a fost construită în 11 ani, având puterea instalată de 335 MW și a fost inaugurată în anul 1986. Tot atunci, a fost finalizată și hidrocentrala, de mici dimensiuni, de la Clopotiva. Lucrările de amenajare a brajului și lacului său de acumulare au fost finalizate complet în anul 1999. În 2021, la 35 de ani de la inaugurarea acumulării din Retezat, lacul Gura Apelor a atins pentru prima dată nivelul maxim de umplere, ajungând la cota 1.072,5 metri deasupra Mării (mdM).
